Sa incepem prin a trece in revista unii dintre termenii de baza folositi pentru a discuta medicina fitoterapeutica.
Botanica este orice substanta facuta dintr-o portiune a unei te, precum scoarta, radacinile sau frunzele. O ta medicinala este o ta lipsita de tulpina lemnoasa permanenta (nici arbore, nici arbust). Medicina fitoterapeutica (sau medicina botanica) este orice sistem terapeutic ce se bizuie pe te medicinale sau pe alte substante bazate pe te ca izvor de remedii. Medicina traditionala este un termen folosit pentru a desemna formele stravechi de medicina (de obicei bazate pe folosirea telor medicinale) practicate inca in numeroase comunitati si tari. Fitoterapia este termenul utilizat in primul rand in Europa pentru tratarea si prevenirea bolilor prin folosirea remediilor fitotera-peutice. Prefixul fito- se refera la te.
Plantele medicinale pot fi gasite in fiecare regiune a lumii. James Duke, doctor in medicina si botanist pensionat recent din Departamentul pentru Agricultura al Statelor Unite, a compilat o baza de date care include optzeci de mii de te cu peste douazeci de mii de specii in intreaga lume, care pot fi confirmate ca fiind folosite pentru scopuri medicinale. in America de Nord, excluzand Mexicul, exista aproximativ doua mii doua sute de specii de te care au fost folosite pentru scopuri medicinale intr-un context traditional.
Remediul fitoterapeutic este una dintre cele mai vechi forme de lecuire cunoscute umanitatii. Folosirea telor in scopuri terapeutice a fost raspandita in toate culturile de-a lungul istoriei si continua sa joace un rol important in medicina astazi. Organizatia Mondiala a Sanatatii relateaza ca aproximativ 75% din populatia lumii se bizuie pe remedii botanice pentru necesitatile terapeutice de baza. in realitate, oamenii dintr-un numar de tari folosesc tele medicinale ca parte semnificati a regimurilor lor de ingrijire a sanatatii.

UTILIZAREA INTERNATIONALA A REMEDIILOR FITOTERAPEUTICE

Cele mai mari grupuri de oameni care folosesc tele medicinale sunt in China si India. Mai mult de trei sute de te care sunt de obicei folosite in aceste tari astazi au o istorie a utilizarii ce dateaza de cel putin doua mii de ani. in acest interl s-a dobandit un imens volum de experienta, care s-a indreptat spre perfectionarea aplicabilitatii lor clinice. Conform studiilor clinice chinezesti, aceste te si altele care au fost adaugate pe lista elementelor folositoare de-a lungul secolelor pot spori in mare masura eficacitatea medicamentelor moderne, le pot reduce efectele secundare, iar in unele cazuri le pot inlocui cu desarsire.
Aproximativ cinci sute de specii de te sunt mentionate ca medicamente oficiale in China. Exista alte cinci mii de specii suplimentare folosite ca remedii traditionale, remedii populare sau remedii locale de catre grupuri etnice din diverse parti ale Chinei. Bilantul preparatelor vegetale traditionale de 40 la 60% dintre remediile consumate se afla pe locul al doilea intre cele mai folosite sisteme medicale din lume, dupa medicina occidentala (cunoscuta, de asemenea, ca alopata sau conventionala). Tot mai multi occidentali isi indreapta atentia spre tele medicinale si remediile chinezesti datorita stelor cunostinte si eficacitatii oferite de acest tip de medicina naturala.In India, 60% dintre medicii inregistrati sunt implicati in sisteme medicale nealopate. Aceasta tara are aproape patru sute de mii de specialisti ayurvedici, iar medicina ayurvedica este al treilea sistem medical ca marime in lume astazi. Aproape 70% dintre remediile moderne utilizate in India sunt derite din produse naturale.In Japonia, 80% dintre medici au prescris un remediu traditional chinezesc in ultimul an, de cele mai multe ori sub forma retetelor cunoscute sub numele de kampo. Aproximativ doua sute de retete kampo sunt recunoscute oficial de catre Guvernul japonez. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Japonia are cea mai mare cerere de remedii fitoterapeutice pe cap de locuitor din intreaga lume.
Mai mult de 70 de tari au regulamente nationale privind remediile fitoterapeutice. La nivel mondial, produsele sau tele medicinale sunt definite diferit in tari diferite si au fost adoptate diverse abordari cu privire la licentierea, distribuirea si producerea acestor produse.

Remediile fitoterapeutice in EuropaIn Europa, mai ales in Germania, remediile fitoterapeutice (cunoscute aici ca fitoremedii) sunt prescrise ca orice alte medica-tii si se bucura de o larga sustinere stiintifica si medicala. Toti studentii medicinisti germani trebuie sa invete fitoterapia si aproximativ 80% dintre medicii germani folosesc cu regularitate medi-catii fitoterapeutice in practica lor. in Anglia, fitoterapeutii sunt recunoscuti ca furnizori de servicii medicale. Acest lucru este, de asemenea, labil pentru Australia.
Deoarece principalele piete ale fitoremedii lor sunt Germania, Franta si Italia, cele mai numeroase studii ale cercetarii in domeniu sunt publicate in revistele europene din alte limbi decat engleza. Totusi, in ultimii ani, tot mai multe studii sunt publicate in limba engleza.
Cele mai multe extracte de te medicinale comercializate ca suplimente alimentare in Statele Unite ale Americii sunt ndute ca medicamente in Europa si se bucura, in schimb, de o mai riguroasa recunoastere acolo. Piata europeana a fitoremediilor este estimata la peste opt miliarde de dolari in nzari anuale, din care 70% se realizeaza in Germania, tara cu o bogata traditie in medicina fitoterapeutica. Un studiu arata ca 76% dintre femeile germane consuma ceaiuri din te medicinale pentru beneficiile aduse sanatatii.

Remediile fitoterapeutice in Statele Unite
De-a lungul secolului al nouasprezecelea, existau numeroase grupuri de medici care practicau medicina botanica in Statele Unite. Acestea includeau medici thomsonieni sau botanici, descendentii acestora fiziomedicalistii si, cel mai proeminent grup, cunoscut drept medicii eclectici.
Medicina eclectica a fost larg practicata din 1830 pana in jur de 1930. Acest sistem medical partizan a fost fondat de un medic pe nume Wooster Beach, doctor in medicina, care a respins practicile medicale curente cu luari de sange, aplicare de lipitori, administrare de purgative si folosirea de remedii toxice precum arsenicul si mercurul. Ca alternati, Beach si adeptii sai au adoptat si studiat materia medica vegetala americana. in 1890, medicii eclectici constituiau 10% din numarul total al medicilor din Statele Unite. Experienta lor clinica de ingrijire a milioane de pacienti mai bine de o suta de ani a fost cu grija consemnata in voluminoasa lor literatura. Astazi, aceasta constituie un corpus loros de cunostinte experimentale care descriu utilizarea clinica cu succes a remediilor fitoterapeutice intr-o epoca lipsita de antibiotice sau de progresul tehnologiei medicale moderne.
Medicina naturopata (care include folosirea remediilor botanice) are unele radacini istorice comune cu medicina eclectica, iar in zilele noastre imbina agentii terapeutici naturali traditionali cu diagnosticele medicale stiintifice moderne.
Din anii '20 pana in anii '60, Statele Unite au intrat intr-o perioada de timp care poate fi numita Epoca intunecata a remediilor fitoterapeutice". in cursul acestui interl, utilizarea medicala a telor medicinale a incetat sa existe pe teritoriul SUA. Cate comunitati etnice au continuat sa utilizeze tele medicinale ca remedii, dar singurele vegetale pe care americanii le-au utilizat au fost in primul rand mirodeniile folosite la gatit. in afara acestei absente aproape totale, am constatat o surprinzatoare renastere a interesului pentru remedii naturale.In 1994, a aparut, in Statele Unite, Dietary Supplement Health and Education Act (DSHEA)5. Aceasta lege plaseaza produsele medicinale fitoterapeutice intr-o categorie bine definita de suplimente alimentare, impreuna cu un numar de alte produse cuprinzand vitamine, minerale si aminoacizi. La aparitia DSHEA, Administratia Americana pentru Alimente si Medicamente6 a estimat ca exista circa patru mii de suplimente alimentare pe piata. Dupa adoptarea acestei legi, numarul lor a crescut dramatic la peste treizeci de mii, cu o crestere mai mare de o mie pe an.
Este dificil de estimat piata produselor bazate pe te medicinale, dar cea mai buna eluare plaseaza nzarile anuale pentru 2005 din Statele Unite in jurul a cinci miliarde de dolari. Piata mondiala de remedii botanice se situeaza la mai mult de 60 de miliarde de dolari (Organizatia Mondiala a Sanatatii, 2003) si creste constant.In ultimii cincisprezece ani, piata pentru te medicinale a crescut de zece ori in Statele Unite. Exista un tot mai mare interes pentru medicina alternati si complementara si, ca urmare, pentru medicina fitoterapeutica. Colegiile si institutiile de specializare predau medicina fitoterapeutica tot mai multor oameni. Breasla Americana a Fitoterapeutilor7 reprezinta scopurile si vocile a numerosi fitoterapeuti clinici, Asociatia Americana a Produselor Fitoterapeutice8 reprezinta vocea industriei de produse fitoterapeutice, iar Centrul National pentru Medicina Complementara si Alternati,9 care este parte a Institutelor Nationale ale Sanatatii10, intreprinde cercetari si asigura informatii asupra medicinei complementare si alternative (incluzand tele medicinale) pentru publicul larg.
Viitorul arata relativ luminos pentru medicina fitoterapeutica in Statele Unite. Totusi, FDA clasifica inca tele medicinale ca suplimente alimentare si interzice producatorilor sa pretinda ca produsele lor sunt eficace in tratarea sau prevenirea unor boli. Anumitor companii farmaceutice si medici le-ar placea sa da tele medicinale reclasificate ca medicamente mai curand decat ca alimente.

CERCETAREA
Marea majoritate a telor medicinale in folosinta astazi era de asemenea cunoscute la inceputul secolului al XlX-lea. in limitele rezultatelor cercetarii, circa doua mii de specii sunt certificate ca te medicinale, alte optsprezece mii de specii trecand putin sau deloc proba chimica sau biologica.In ultimii douazeci de ani, cele mai multe dintre cercetarile clinice asupra produselor fitoterapeutice au avut loc in Germania, Franta, Europa rasariteana, Thailanda, Japonia, China si India. Cele mai multe studii sunt dificil de accesat in Statele Unite sau nu au fost niciodata traduse in engleza. Sistemele medicale traditionale din India si China au o documentatie sta a utilizarii remediilor botanice, dar utilizarea metodelor clasice occidentale de cercetare clinica in studierea lor a fost limitata.In cursul anilor '40 si '50, companiile farmaceutice au cheltuit milioane de dolari facand selectii intamplatoare asupra telor, in cautare de substante pentru noi medicamente. Au existat cate succese, dar cele mai multe programe au fost esecuri. Rareori s-a intamplat sa se dezvolte vreun medicament nou din alegeri intamplatoare, in ultimii zece ani, companiile farmaceutice au inceput sa cerceteze din nou regnul vegetal pentru noi remedii pe baza de te. Ele au realizat ca vreme de mii de ani popoarele indigene au depins de aceste te pentru tratarea bolilor si ca explorarea remediilor traditionale are mai mult sens decat selectia intamplatoare de te. Din pacate, atunci cand companiile farmaceutice gasesc ce folositor, ele incearca sa izoleze un anumit compus chimic si arunca restul tei. Acest lucru este in contrast cu medicina fitoterapeutica traditionala, care sustine utilizareaIntregii te.
Botanistii moderni din Statele Unite, Marea Britanie si Australia au inceput sa-si inregistreze cu grija experientele clinice si sa conduca studii clinice la scara mica ale tratamentelor fitoterapeutice.