Cercetarea stiintifica moderna are mult de spus cu prire la criteriile care sunt folosite pentru a evalua pretentiile terapeutice legate de tele medicinale. Acestea constau aparent din doua abordari: (1) abordarea bazata pe experienta sau stiintifica si (2) abordarea empirica sau traditionala. in practica fitoterapeutica exista esentialmente doar o singura abordare si aceasta implica o integrare a ambelor abordari.
Exista un criteriu empiric foarte vechi care a fost utilizat vreme de mii de ani: o anumita substanta functioneaza? Raspunsul este documentat pe baza observatiilor facute de catre practicienii fitoterapeuti, adesea numite studii bazate pe observatie. Raspunsurile pot fi de asemenea certificate sau nu de catre cercetarea stiintifica moderna.
Sa luam in considerare exemplul simplu al unui practician fi-toterapeut care administreaza unui bolnav o ta. Planta ndeca boala rapid si fara efecte secundare. Acelasi eveniment se repeta iarasi si iarasi. Este acesta un caz in care se poate ridica o pretentie terapeutica, sau sunt necesare studii de cercetare stiintifica pentru a verifica daca ta ar putea functiona?

Se aplica cercetarea stiintifica adaptogenelor?
Renasterea medicinei fitoterapeutice in Statele Unite a creat o cerere sporita pentru numeroase te medicinale. intrucat tele medicinale au devenit tot mai populare, a avut loc o puternica reactie din partea comunitatii medicale si mass-media. Plantele medicinale au fost preferatele mass-media pe la mijlocul anilor '90, panacee pentru orice necaz. Acum, ele au reputatia ca sunt pericole serioase pentru sanatate. De la panacee la otravuri, ce s-a schimbat? Una dintre schimbari se datoreaza studiului si utilizarii sporite a remediilor fitoterapeutice; cu cat ceva este folosit mai mult, cu atat e mai probabila observarea efectelor particulare si a celor secundare. Una dintre schimbari are de-a face cu dorinta mass-media de a nde ziare sau de a te face sa urmaresti posturile TV. Teama si controversa vand. Comunitatea medicala americana ortodoxa nu a avut niciodata incredere in tele medicinale. Opinia este ca, daca nu ne de la un mare producator farmaceutic cu aprobarea Administratiei Americane pentru Hrana si Medicamente (FDA), trebuie sa fie nefolositor, periculos sau chiar ambele. Exista o incongruenta intrinseca in acea credinta, insa ea este foarte raspandita.In acelasi timp, cercetarea stiintifica moderna a furnizat marturia ca tele adaptogene au avantaje reale, benefice sanatatii. Spunem "marturie" mai degraba decat "dovada". O mare parte din marturia stiintifica este preliminara si a fost verificata doar de mici studii stiintifice, insa e concordanta cu sute si mii de ani de pretentii si utilizari traditionale ayurvedice si chinezesti, astfel incat, de proba, acordam traditiei avantajul oricarei indoieli.

Marturia folosirii indelungate

Vreme de-mii de ani, medicii ayurvedici si chinezi, practicienii si profanii au observat beneficiile terapeutice ale adaptogenelor. Unii dintre practicieni si-au documentat actiunile acestora si au facut relatari cu prire la eficacitatea si siguranta acestor te. Multe dintre aceste scrieri pot fi gasite in India (consemnate in limba hindi) si in China (consemnate in chineza). Exista, de asemenea, o traditie orala a cunoasterii transmise din generatie in generatie.
Credinta noastra este ca practicile indelung folosite ale medicinei ayurvedice si chinezesti nu pot fi negate doar pentru ca ele nu au fost profund testate de metodele moderne. Rezultatele studiilor cu durata relativ scurta pe animale (in vo), ale studiilor bazate pe teste in eprubeta (in tro) si putinele studii umane (clinice) sunt deopotriva inconstante si limitate in aplicatiile lor. Deoarece indizii si conditiile nu sunt niciodata complet identice, efectul telor medicinale nu va fi exact acelasi de la o aplicatie la alta, nici chiar in cazul studiilor de tip dublu-orb sau placebo-controlate. in plus, senzatiile proprii ale practicianului experimentat cu prire la eficacitatea unui tratament nu pot fi pur si simplu inlocuite de studiul stiintific.
Faimosul alchimist si medic Paracelsus spunea, cu aproape cinci veacuri in urma, ca "experienta este arbitrul; daca un lucru trece proba experientei, el va fi acceptat; daca nu trece aceasta proba, va fi respins".
Oamenii sunt foarte complecsi din punct de vedere fizic, mental si emotional. Observatiile facute de practicieni de-a lungul a sute sau mii de ani pot furniza estimari generale mai corecte ale efectului adaptogenelor decat studiile si experimentele clinice de scurta durata.
Se pare ca in Statele Unite stiinta medicala actuala discrediteaza relatarile de caz personale sau studiile bazate pe observatie ca nefiind mai mult decat anecdotice sau subiective. Rugam sa se inteleaga ca, atunci cand vorbim despre observatii facute de practicieni de-a lungul unor perioade indelungate de timp, nu facem referire la informatii anecdotice si coincidente. Medicina fitotera-peutica traditionala a fost evaluata si reevaluata cu atentie de numerosi practicieni de-a lungul mai multor generatii. Prin urmare, ea este extrem de evaluata.
Cea mai mare parte a cercetarii moderne asupra adaptogenelor s-a facut pe animale. Aceste studii in vo au tins spre intarirea si confirmarea pretentiilor sustinute de literatura ayurvedica si chineza. Cercetarile efectuate au confirmat multe dintre efectele traditionale cunoscute si utilitatea terapeutica a acestor te medicinale, incluzand remarcabilele lor efecte adaptogene si anti-stres, precum si puternica lor sustinere pentru sistemul imunitar. Multe dintre studiile clinice moderne sunt de asemenea in acord cu pretentiile traditionale din literatura ayurvedica si chineza.
Adaptogenele sunt folosite pentru pastrarea si promovarea sanatatii si pentru o bunastare sporita. In cadrul modelelor cercetarii stiintifice, aceste efecte sunt dificil de masurat. E relativ simplu de observat daca o medicatie scade tensiunea sanguina sau nivelul total al colesterolului. Este mult mai problematica masurarea imbunatatirilor subtile, dar reale pe care tele adaptogene le furnizeaza.
Cinsengul asiatic este un exemplu de medicament fitoterape-utic care a fost utilizat in China antica vreme de milenii. Literatura medicala traditionala chineza face referire la indelungata istorie a utilizarii sale ca temei pentru a-l recomanda ca pe un produs sanatos. Investigatiile stiintifice asupra ginsengului tintesc de obicei incercarea de a confirma validitatea folosirii sale traditionale. Astfel, fitoterapeutii cred ca temeiul istoric pentru consumarea ginsengului este in continuare relevant, cu sau fara confirmarea stiintifica. Acest argument poate fi adus pentru cea mai mare parte a diferitelor adaptogene. Totusi, in multe cazuri este necesara mai multa cercetare clinica pentru confirmarea rezultatelor si pentru a obtine aprobarea comunitatii medicale.

De ce numeroase descoperiri publicate ale cercetarii sunt false
"Marea majoritate a cercetarii stiintifice publicate este atat de profund defectuoasa, incat ar trebui considerata in mod esential lipsita de valoare." Astfel scria John loannidis, doctor in medicina, un epidemiolog afiliat la Facultatea de Medicina a Universitatii din loannina, in Grecia, si la Facultatea de Medicina a Universitatii Tufts din Boston, in editia din august 2005 a publicatiei Public Library of Science Medicine.
"Caci majoritatea intentiilor si cadrului unui studiu incearca doar sa demonstreze daca o anumita pretentie este adevarata sau falsa", a declarat el in rezumatul studiului. "in plus, pentru multe dintre domeniile cercetarii actuale, pretinsele descoperiri stiintifice pot fi adesea pur si simplu masuratori exacte ale influentei dominante."
loannidis a indidualizat urmatoarele tipuri de studii ca fiind in mod special probabile sa conduca la un rezultat lipsit de valoare:

a Studiile de mici dimensiuni;

a Studiile care iau in considerare un numar mic de efecte posibile;
a Studiile ale caror rezultate sunt sarace sau definite subiectiv;
a Studiile in care un factor este conflictul financiar de interese;
a Studiile in care cercetatorii sunt prejudiciati prin faptul ca sunt condusi nejustificat spre un anumit rezultat;
a Studiile asupra unui subiect care este in mod curent "fierbinte".In plus, urmatorul citat din Scott Zeger (din American Journal of Epidemiology, 1991) furnizeaza intelegerea concluziilor stiintifice:
"Modelele statistice sunt uneori intelese gresit in epidemiologie. Modelele statistice pentru datele stiintifice nu sunt niciodata adevarate. intrebarea daca un model este adevarat e irelevan-ta. O intrebare mult mai potrita este daca obtinem concluzia stiintifica corecta atunci cand pretindem ca procesul aflat sub studiu se comporta conform unui anumit model statistic."

Cercetarea fitoterapeutica

Daca s-ar fi facut mai multe cercetari stiintifice asupra telor medicinale destinate sa impiedice dificultatile discutate mai sus, comunitatea stiintifica si medicala ar vedea limpede aceleasi rezultate care au fost raportate vreme de mii de ani de catre cei care au practicat medicina ayurvedica si chineza.
Se pare ca exista numeroase motive pentru care nu se intreprind cercetari stiintifice semnificative asupra telor medicinale. Exista cu siguranta interese economice. Plantele nu sunt costisitoare, mai ales cand sunt ate cu pretul de vanzare cu amanuntul al produselor farmaceutice, iar companiile care comercializeaza produse farmaceutice si nutritionale ar constata ca e foarte dificil sa profite din costisitoarea cercetare fitoterapeutica. Este dificil, desi nu imposibil, de patentat produse fitoterapeutice, iar fara acest tip de protectie legala, putine companii sunt dornice sa investeasca sume de bani semnificative in cercetarea produselor fitoterapeutice.

Cand examinam cercetarea fitoterapeutica, urmatoarele sec-toare-problema ar trebui avute in vedere:
1. Nu este neobisnuit ca studiile sa fie facute pe animale, iar rezultatele sa fie extrapolate pe subiecti umani, chiar daca oamenii pot sa meolizeze diverse substante fitochi-mice complet diferit fata de animale.
2. Cercetatorii au realizat studii asupra unei te medicinale fara a se asigura daca substanta pe care o examineaza este cu adevarat ta in discutie, facand rezultatele nesemnificative.
3. Nu este neobisnuit ca informatia asupra unor constituenti izolati ai unei te sa fie confundati cu efectele intregii te sau ca studiile asupra formelor injecile sa fie confundate cu studiile asupra administrarii orale ale tei.
4. Factori precum dozarea din experimente pot produce rezultate diferite. in folosirea ginsengului asiatic spre exemplu, experimentele clinice din China au obtinut raspunsuri spectaculos mai ridicate decat in experimentele occidentale. Multe dintre discrepante pot sta in dozare. Cele mai multe dintre studiile occidentale sunt bazate pe doze zilnice de doua sute de miligrame de ginseng, insa studiile chinezesti folosesc cantitati mai mari, de pana la zece ori mai mult.
5. Fitoterapeutii sunt rareori consultati cand sunt uite studiile asupra produselor fitoterapeutice. Aceasta este foarte regreil, deoarece ei sunt autoritatile in utilizarea clinica eficace a acestor substante. Exemplele de cercetari defectuoase datorita unei lipse elementare de intelegere a practicii fitoterapeutice abunda. in ultimul an, am vazut doua studii aratand ca echinacea nu este eficace. Unul a folosit un produs preparat din extract din frunza (radacina e cea care se foloseste de obicei) care a fost de cinci ori mai diluat decat ceea ce foloseste marea majoritate a fito-terapeutilor americani. Nu a fost o surpriza pentru multi ca studiul a aratat lipsa eficacitatii sau un efect redus. in cel de al doilea studiu, cercetatorii au folosit ceea ce era probabil un produs echinacea eficace, insa doza a fost intre un sfert si o treime din ceea ce ar fi fost considerata o doza terapeutica adecvata. Aceasta a fost, de asemenea, gasita ca fiind ineficace. Acest studiu a fost abil cu administrarea cuiva a unei jumatati de pastila de aspirina, mirandu-ne apoi de ce il mai doare capul.
Aceste tipuri de interpretari eronate si neintelegeri dau nastere la informatii incorecte, care adesea continua sa fie repetate, chiar timp de decenii dupa ce cercetarea originala a fost respinsa. Teoria "sindromului abuzului de ginseng" a Dr. Ronald Siegel continua sa fie mentionata chiar si dupa ce a fost discreditata cu mai bine de douazeci de ani in urma. in studiul lui Siegel, toti subiectii care au prezentat "sindromul" au consumat ginsengul impreuna cu bauturi cafeinizate si au dezvoltat simptomele unei tensiuni sanguine crescute, anxietate si insomnie. Ceea ce a descris el are putin de-a face cu ginsengul si are totul in comun cu consumul excesiv de cafeina - a fost, in realitate, "abuz de cafeina", nu "abuz de ginseng".
Din fericire, in ultimii ani, au existat numeroase incercari de a furniza validari stiintifice demne de incredere pentru tele medicinale. Exista numeroase noi studii aparute an de an, publicate in reste in care subiectele propuse sunt evaluate de experti si prin urmare, pot fi extrem de valoroase. in plus, numerosi fitote-rapeuti si alti practicieni furnizori de sercii medicale isi impartasesc experientele lor clinice cu te medicinale in restele si literatura de specialitate. Credinta noastra este ca un bun fitotera-peut clinic ar trebui sa faca parte din orice echipa de cercetare a telor medicinale.