METODELE GENERALE DE OBTINERE A PRODUSELOR VEGETALE CARACTERIZARE GENERALA, ETAPE, SCOP ( RECOLTAREA, USCAREA, STABILIZAREA, CONDITIONAREA, CONSERVAREA) .

a) RECOLTAREA

Pentru a avea produse vegetale necesare cerintelor farmaceutice si industriale in orice perioada a anului pentru a nu ne limita la utilizarea lor numai atunci cand pot fi gasite, este necesar ca acestea sa fie recoltate si uscate in vederea conservarii. Recoltarea telor medicinale desi pare simpla si poate fi facuta de oricine, nu poate fi efectuata fara cunostinte de botanica, fiziologie vegetala si farmacognozie. O colectare prematura sau tardiva, o uscare facuta neglijent sau o conservare nepotrivita pot duce la degradarea unui produs vegetal, initial foarte activ. De asemenea se pot face intre speciile cu principii active cu altele inactive sau cu specii asemanatoare.

Recoltarea telor medicinale sau a diferitelor organe de te se face in momentul in care ele contin maximum de principii active, conform unui calendar de recoltare care indica termenul optim de recoltare.Nu intotdeauna datele calendaristice coincid cu stadiul de dezvoltare=>momentul recoltari este indicat de stadiul de dezvoltare al tei. Ex:

-la musetel(Matricaria chamomilla) florile se recolteaza cand florile au pozitie orizontala.

-la Mentha pipenta momentul optim este cand inflorirea este in procent de 75%, atunci cantitatea de ulei volatil este maxima(3.11 %) fata d 212e44c e 2.16% la inceputul infloririi sau de 2.61% la inflorirea completa.

Continutul in principii active al telor variaza in cursul aceleiasi zile.Ex: frunzele de Digitalis lanata recoltate la pranz au o concentratie maxima de glicozide cardiotonice in timp ce frunzele recoltate la 8 dimineata sau intre orele 18-21 prezinta o activitate cardiotonica minima.

Recoltarea diferitelor organe vegetale

Mugurii(gemmae)-se formeaza in ramuri inca din vara anului precedent ducand o stare de vegetatie latenta in timpul iernii.Primavara incep sa se dezvolte marindu-si treptat volumul, in acest stadiu contin cele mai multe substante razinoase. Recoltarea se face cand sunt complet dezvoltati, inainte de deschidere. De obicei se recolteaza numai mugurii foliari care sunt mai lungi, de forma conica si nu se recolteaza mugurii florali care sunt ovoizii sau sferici. Recoltarea se face manual(gemmae populi) sau se taie ramurile, se usuca si se separa prin treierare(gemmae betulae).

Scoartele(cortex)-se recolteaza primavara, dupa inceperea circulatiei sevei(martie-mai),cand se detaseaza mai usor. Se practica incizii circulare si longitudinale si se desprinde cu ajutorul unui cutit metalic sau cu o lama de lemn.Muschii si lichenii de pe scoarte se indeparteaza cu o perie aspra. Tot primavara se recolteaza la unele te si lemnul(lignum).

`Frunzele(folium)- se recolteaza numai pe timp frumos si uscat.Momentul optim este inaintea si in timpul infloririi tei.In general se recolteaza frunzele care au atins marimea normala, cele sanatoase;recoltarea se face manual cu sau fara petiol, urmata imediat de uscare.

Florile(flores)- prezinta trei stadii: imbobocirea, completa dezvoltare si vestejirea.Recoltarea se face in functie de continutul in principii active.Inflorescentele se recolteaza cand 50% din flori sunt deschise.Recoltarea florilor se face manual, floare cu floare sau cu ajutorul unor pieptini(Matricaria chamomilla).Florile se aduna in cosuri de nuiele sau captusite cu hartie si apoi se supun imediat uscarii.

Partea supraterestra(herba)- se recolteaza in perioada de inflorire.De la tele anuale se recolteaza toata partea supraterestra iar de la tele erbacee vivace numai varfurile inflorite(Hipericum perferatum), partea inferioara este lignificata.produsul trebuie sa contina cat mai multe frunze si flori;recoltarea se face numai pe vreme uscata.

Fructele(fructus)- in general se recolteaza la completa lor maturitate care se recunoaste dupa forma si culoarea lor specifica.Unele fructe se recolteaza:

-inainte de maturitate(papaver somniferum)

-inainte de completa maturitate(la umbelifere) pentru a evita pierderile prin scuturare.Se recolteaza partea supraterestra, se leaga, se usuca si fructele se separa prin treierare.Fructele suculente se recolteaza manual iar cele de vaccinum cu ajutorul unor pieptini, indepartandu-se frunzele si fragmentele de ramuri.

Semintele(semen)- se recolteaza la completa maturitate.

Organele subterane: radacini(radix), rizomi(rhizoma), bulbi(bulbus), tuberculi(tubera), se recolteaza in general toamna la sfarsitul perioadei de vegetatie deoarece sunt mai bogate in substante active si uscarea se face mai usor.Recoltarea poate continua iarna(daca pamantul nu e inghetat) pana primavara la aparitia frunzelor.De la tele bienale organele subterane se recolteaza la sfarsitul primului an de vegetatie; la cele vivace se face dupa al doilea si al treilea an de vegetatie(atropa belladonna) inainte ca radacinile sa fie lignificate. La alte specii, organele subterane se obtin de la te in varsta de 4-5 ani(rhizoma rhei). La toate aceste produse, dupa ce au fost scoase din pamant, se indeparteaza varfurile vegetative, radicelele si partile alterate, iar pamantul se indeparteaza intr-un curent de apa.Bucatile mai groase se sectioneaza longitudinal pentru a se usca mai usor, altele se fragmenteaza transversal=>rondele sau li se indeparteaza o parte din scoarta(althaea off, glycyrrhiza glasra).

b. Uscarea

Pentru a putea fi conservate tele recoltate trebuie supuse procesului de uscare imediat sau intr-un interval cat mai scurt posibil, pentru a elimina apa din ta cat mai repede.In caz contrar produsul vegetal sufera alterari care il face impropriu folosirii prin degradarea lui ca atare si inactivarea principiilor active sau diminuarea calitativa a lor.Uscarea telor medicinale se poate face pe cale naturala sau artificiala.

1.Uscarea naturala se face in aer liber la:

-soare: rizomi, radacini,flori albe si galbene, fructe si seminte.

-umbra: partea aeriana,frunzele si florile colorate.

Uscarea in aer liber se realizeaza in soproane, poduri, incaperi amenajate cu o buna ventilatie, curate, pe prelate sau rame asezate in stive.Cele mai bune acoperisuri sunt cele din tabla incalzindu-se repede asigura o uscare rapida a telor.Plantele puternic mirositoare sau cu principii active toxice se usuca in timente separate.

2.Uscarea artificiala: se face cu ajutorul caldurii si prezinta o serie de avantaje fata de uscarea naturala:

-uscarea se face mai rapid

-temperatura poate fi reglata dupa natura compusilor chimici=>produse vegetale cu o compozitie chimica nemodificata si aspect exterior corespunzator.

3.Uscarea in vid:da cele mai bune rezultate produsul pastrandu-si neschimbate toate proprietatile pe care le avea in stare proaspata.Se foloseste mai ales la tele aromatice care trebuie uscate repede si la temperatura joasa pentru a nu produce volatilizarea esentelor.Se realizeaza in etuve de fonta cu peretii rezistenti, prevazuti cu pompe de vid.

Prin uscare nu se elimina apa total, produsele continand o anumita umiditate, numita umiditate comerciala.Ambalarea se face dupa aducerea la aceasta umiditate prin mentinerea produselor timpo de 2-3 zile la umiditatea normala din atmosfera.Dupa uscare produsele sunt supuse unei sortari pentru aducerea lor la gradul de puritate cerut de Farmacopee si de normele interne.Farmacopeea este codul oficial al normativelor care asigura calitatea medicamentului.In tara noastra FR editia X este in vigoare si marcheaza o sporire a calitatii medicamentului romanesc si o aliniere a acestuia la prevederile ultimelor editii ale farmacopeelor de circulatie internationala.Pe langa substante, preparate farmaceutice, monografii generale pentru preparate, se acorda importanta si produselor vegetale care fiind consemnate in FR se mai numesc si oficinale.La vremea potrivita, pe parcursul studierii telor le vom consemna si pe cele oficinale.

Revenind la conditionarea produselor vegetale, aceasta consta in indepartarea corpurilor straine, a partilor alterate sau degradate.Se face manual sau mecanizat.Pentru radacini, fructe, muguri, seminte se folosesc vanturatoare, selectoare, site mecanice=>se indeparteaza corpurile straine si impuritatile mecanice(praf, pamant).Pentru majoritatea cazurilor conditionarea diferitelor produse-herba,flores,folium se face manual printro sortare atenta. Conditionarea fructelor, semintelor se face cu ajutorul selectoarelor=>purificare si sortare.Conditionarea presupune si aducerea la gradul de faramitare dorit:in toto=intregi,concissum=taiat,pulveratum=pulverizat cu ajutorul unor masini speciale.

c..CONSERVAREA PRODUSELOR VEGETALE

Uscate si conditionate, produsele vegetale trebuie ambalate pentru a nu se degrada.Fiecare produs este ambalat conform prevederilor in vigoare, folosindu-se lazi, saci de hartie, saci de panza sau baloturi presate.Florile se ambaleaza in general in saci de hartie sau in lazi captusite cu hartie.Frunzele si partile aeriene se ambaleaza in saci sau saltele de panza.Daca trebuie pastrate mai mult timp se preseaza in baloturi.Radacinile se ambaleaza in saci de panza dar pot fi si presate.

Produsul vegetal este apoi marcat(stampilat si etichetat) in interior si pe ambalaj.Pe eticheta se mentioneaza:

o       -denumirea tei(populara si stiintifica)

o       -partile de ta ambalate(radacini, frunze,flori, etc)

o       -greutate bruta si neta

o       -unitatea care expediaza produsele vegetale

O conservare necorespunzatoare poate duce la devalorizarea produselor.Produsele vegetale care contin:

-         -uleiuri volatile se conserva in vase inchise la aproximativ 20 grade C.

-         -glicozide, mucilagii, saponine se pastreaza in incaperi uscate, bine aerisite.

-         -uleiuri grase: printr-o conservare indelungata pot suferi degradari => rancezire.

-         -glicozide cardiotonice se pastreaza in flacoane de sticla cu dopuri parafinate.

Conservarea drogurilor medicinale se face in locuri uscate, ferite de lumina si umiditate pentru a impiedica degradarea, decolorarea si mucegairea lor.

In farmacie conditiile de conservare sunt prevazute in FR la monografia drogului respectiv.Se recomanda conservarea in:bidoane de tabla sau bprcane de sticla de culoare inchisa.

In depozite:

o       -saci de hartie:muguri, flori, fructe, frunze, seminte;

o       -saci textili: muguri, flori, fructe, frunze, seminte,ierburi si licheni.

o       -baloturi invelite in tesatura textila

o      

-lazi de lemn, carton ondulat si presat:flori,frunze cu uleiuri volatile

o       -cutii de tabla acoperite la interior cu un strat de protectie in care se ambaleaza drogurile ce trebuie conservate cu o umiditate foarte scazuta(frunze de digitala, flori de verbascum).

Valabilitatea: aproximativ 1-2 ani dupa care isi pierde din proprietatile curative.

d.VALORIFICAREA PLANTELOR MEDICINALE

In zilele noastre se constata din ce in ce mai pregnant o atitudine de reintoarcere la natura, atat prin dieta cat si prin tratarea diferitelor boli cu ajutorul telor medicinale.In incercarea de a se armoniza cu natura omul apeleaza tot mai mult la remediile oferite de mediul natural in care traieste. Aproape ca nu exista gospodarie in care sa nu fie folosite tele medicinale ca atare sau ca adjuvant in tratamentul unor boli.Pe de alta parte s-a dezvoltat o adevarata industrie care se ocupa cu valorificarea telor medicinale in functie de compozitia si proprietatile lor sub diferite forme farmaceutice.Apar tot mai multe produse: siropuri, tablete, unguente, solutii, ce contin principii active extrase din te.Industria farmaceutica si de produse cosmetice sunt cele care folosesc in cel mai inalt grad produsele vegetale ca materie prima.

Medicamentele vegetale sunt produse biologice mai accesibile metabolismului uman decat medicamentele de sinteza care uneori pot avea efecte secundare nocive.Ca urmare, astazi se acorda o atentie deosebita valorificarii superioare a telor medicinale in vederea:

-         -identificari rezervelor naturale

-         -ameliorarii, selectionarii si aclimatizarii de specii importante din punct de vedere terapeutic

-         -cercetarii chimice si farmacodinamice a telor folosite in medicina populara.

-         -extragerea principiilor active in vederea industrializarii lor.

Datorita diversitatii telor medicinale s-a incercat o clasificare a lor dupa diferite criterii:

1.dupa caractere botanice: -te fara flori

-te cu flori

2.dupa mediul lor de viata: -te care cresc pe povarnisuri, stancarii, pajisti, fanete, paduri.

3.dupa actiunea terapeutica te recomandate in:

        -bolile aparatului cardiovascular

        -bolile aparatului dogestiv

        -bolile aparatului genital

        -bolile aparatului respirator

        -bolile aparatuliui urinar

        -bolile de nutritie si metabolism

4.dupa criterii fitochimice este clasificarea cea mai utila prin care numarul mare de droguri medicinale este cuprins intr-un numar relativ restrans de grupe putandu-se face o corelare intre compozitia chimica si actiunea terapeutica.

Principalele grupe de substante pe care le gaim in regnul vegetal sunt:

        -glucide

        -poliuronide

        -heterozide

        -antracenozide

        -tioheterozide

        -heterozide cardiotonice

        -saponozide

        -lipide

        -substante amare

        -taninuri

        -uleiuri volatile

        -substante rezinoase

        -alcaloizi

        -produse vegetale cu vitamine

        -produse cu principii active diverse

Pentru fiecare grupa vom prezenta cateva monografii de te mai reprezentative. O categorie separata ocupa tele medicinale cu actiune fizico-adsorbanta.