Recoltarea, uscarea si uscarea plantelor medicinale

RECOLTAREA, USCAREA SI USCAREA PLANTELOR MEDICINALE

Plantele medicinale, pentru a-si pastra in intregime substantele vindecatoare, trebuie colectate dupa anumite reguli, uscate cu grija si pastrate in cutii de carton sau pungi de panza, la loc uscat.

Cercetarile de laborator, efectuate fara intrerupere, au stabilit:

- cantitatea de principii active nu este aceeasi in toate organele unei te medicinale. Deci, trebuie sa se cunoasca cu suficienta precizie organul sau organele cele mai bogate in principii active, deoarece numai asa se va obtine un produs vegetal cu eficienti terapeutica nu numai certa, dar si constanta.

- cantitatea de principii active din organul de ta nu este aceeasi in tot timpul anului, ci variaza in functie de etapele sezoniere de vegetatie ale telei, gasindu-se in concentratie maxima numai intr-o anumita perioada a anului, care trebuie sa fie si timpul de re 525j91f coltare a acestui organ.

- stabilitatea in timp, cantitativa si calitativa a principiilor active intr-un organ de ta recoltat la timpul

potrivit depinde, pe de o parte, de modul de uscare a lui, iar pe de alta parte, de conditiile in care este pastrat.

A.     Recoltarea

O atentie deosebita este necesara in cazurile in care tele medicinale se culeg din flora spontana, cand trebuie gasit locul si, in plus, persoana care colecteaza o specie vegetala medicinala s-o cunoasca suficient de bine pentru a evita o eventuala confuzie, care de cele mai multe ori, pot avea urmar destul de serioase pentru cel care o va folosi.

Nu se recomanda culegerea telor medicinale din zonele poluate, cum sunt cele din aproprierea combinatelor, fabricilor de ciment, a intreprinderilor metalurgice, a cailor de comunicatie, a malurilor apelor poluate.

La colectarea telor din natura trebuie respectata o regula: pe cat posibil colectarea trebuie facuta in zonele nepoluate, iar tele trebuie bine spalate inainte de utilizare.

Recoltarea organelor subterane

Recoltarea organelor subterane (radacini, rizomi, bulbi, tuberculi) se face primavera timpuriu sau toamna tarziu. Sa se acorde multa atentie si siguranta ca s-a identificat specia dorita, deoarece acum pot surveni cele mai frecvente confuzii din cauza absentei partilor aeriene si, in special, a florilor elemente care usureaza recunoasterea tei respective.

Recoltarea mugurilor foliari

Mugurii foliari se formeaza toamna, iar recoltarea lor se face primavara, timpuri, cand ta isi intensifica activitatea ei de vegetatie.

Recoltarea frunzelor

Recoltarea frunzelor are loc, in general, primavara, atunci cand acest organ a ajuns la o dezvoltare normala, insa, variaza de la o specie la alta. In cazul telor erbacee recoltarea cea mai adecvata corespunde epocii lor de inflorire. De amintit ca, frunzele care contin uleiuri volatile trebuie recoltate pe timp noros, iar celelalte pe vreme cu soare.

Recoltarea florilor

Are loc cu putin inainte de inflorire, adica in boboc, cat si in timpul infloririi, in niciun caz mai tarziu, adica dup ace floarea s-a trecut.

Recoltarea partilor aeriene

Sub aceasta forma tele medicinale sunt frecvent folosite, iar recoltarea lor se face cand ele sunt inflorite, in asa fel ca produsul rezultat sa contina cat mai multe flori.

Recoltarea fructelor

Variaza in functie de natura fructului. In cazul fructelor carnoase, recoltarea lor se recomanda sa se faca atunci cand ele sunt complet dezvoltate ( ex: fructele de ienupar, afin), iar in cazul fructelor uscate inainte de deschiderea lor, cand semintele sunt deplin dezvoltate ( maturizarea si deschiderea lor avand loc in timpul uscarii). Aceasta operatie se efectueaza toamna pana la caderea brumei.

Recoltarea semintelor in scopuri terapeutice

Recoltarea trebuie facuta cand semintele au ajuns la maturitate. In cazut fructelor dehiscente recoltarea se face inainte de deschiderea lor spontana ( ex: semintele de in, mac, mustar)

Recoltarea scoartei

In scop terapeutic de la unele specii de te se foloseste scoarta recoltata fie de pe tulpini, fie de pe ramuri si chiar de pe radacini. Se recolteaza primavara pana in momentul formarii primelor frunze, deoarece acum scoarta contine o cantitate suficienta de principii active, iar, pe de alta parte, ea se poate, desprinde usor. Recoltarea se face pe vremea uscata, fara umiditate si cu putin soare, exceptie pentru organele ce contin uleiuri volatile.

B.    Uscarea

Dupa recoltare tele trebuie pregatite pentru uscare.

Uscarea produselor vegetale s-a practicat de oameni din cele mai vechi timpuri, iar procedeele folosite in acest scop au fost si sunt in continuu perfectionare.

Aceasta operatie se poate efectua pe doua cai:

-         pe cale naturala cea mai la indemana

-         pe cale artificiala care se foloseste de unitatile specializate.

Uscarea pe cale naturala se poate face, in functie de organul recoltat, fie in aer liber si la soare, fie la umbra.

Uscarea in aer liber si la soare se foloseste cu predilectie in cazul radacinilor, rizomilor, a unor fructe si seminte si chiar a unor flori (soc, lumanarica).

Varfurile florale si florile trebuie uscate cu mai multa atentie pentru a-si pastra culoarea. Cand uscarea se face direct la soare, ele se vor acoperii cu hartie. (Materialul pus la uscat (exceptie frunze si flori) se intoarce zilnic pentru a se evita incingerea si ingrijirea lui, fapt ce ar duce la o pierdere a cantitatii de principii active).

Florile si frunzele sunt suficient de uscate cand fosnesc la atingere, iar partile subterane, ramurile si scoartele cand se rup cu zgomot la indoire.

Plantele intregi se atarna de grinzi sub forma de buchete ( nu mai mult de zece te, cu varfurile in jos).

Durata de uscare variaza in functie de continutul de apa si grosimea telor. Acestea trebuie controlate periodic pentru a se inlatura bucatile atacate de mucegai, iar ramurile mai groase trebuie intoarse pentru a se usca uniform.

Plantele medicinale deshidratate (uscate) poarta denumirea de droguri.

De retinut : Uscarea trebuie facuta imediat dupa recoltare si se efectueaza in strat subtire pe panza sau hartie de bucatarie.

sa nu se usuce in acelasi timp si in acelasi loc te sau organe de te medicinale puternic mirositoare cu altele lipsite de miros, deoarece acestea din urma vor lua mirosul celor dintai.

sa nu se usuce te netoxice alaturi de cele toxice.

C.    Conservarea

Plantele medicinale recoltate si uscate, pentru a-si pastra in intregime substantele active, trebuie pastrate in cutii de carton sau in pungi de panza, la loc uscat si ferit de lumina permanenta. Pastrate in conditii necorespunzatoare si pe o durata mai mare de timp (un an) conduce la diminuarea principiilor active.

CALENDARUL RECOLTARII UNOR PLANTE MEDICINALE

Denumirea tei

ian

feb

mar

apr

mai

iun

iul

aug

sept

oct

noiemb

dec

Locul unde creste

Afinul

F Fe

F Fe

Pasuni, raristi de paruri

Anasonul

Fe

Fe

In cultura

Angelica

Rz R

Rz R

Rz R

In regiunile montane

Anghinare

F

F

F

F

In cultura

Brusturele

R

R

Prin locuri virane, pe langa garduri si marginea padurilor

Busuioc

H

H

H

In cultura

Castanul salbatic

Sc

Sc Fl F

Sc Fl F

F

In parcuri si pe marginea drumurilor si strazilor

Catina alba

Fc

Fc

Fc

Fc

Incepand de pe litoral pana in regiunile muntoase

Cerentelul

Rz

Rz

Rz

Rz

Locuri umede, paduri, luminisuri

Chimenul

Fc

Fc

Prin fanete de deal si munte

Cicoarea

H

H

H R

R

Locuri necultivate pe marginea drumurilor si a raurilor

Cimbrisorul

H

H

H

H

Prin fanete din zona dealurilor

Cimbrul de gradina

H

H St

H St

In cultura

Ciubotica cucului

Fl RzR

Fl RzR

Li, cranguri, poieni

Coacazul negru

Fl

Fc

Creste spontan prin padurile montane

Coada- calului

H

H

H

In locuri argiloase si umede

Coada- racului

H

H

H

H

H

H

Pe langa rauri in poieni umede si locuri necultivate

Coada soricelului

Fl H

Fl H

Fl H

Fl H

Pe marginea drumurilor si pe locuri necultivate

Crusinul

Sc

Sc

Sc

Sc

Sc

Sc

Sc

In lunci, marginea padurilor, cranguri

Dudul

Fl

Fl

Este cultivat

Coriandul

Fc

Fc

Fenicul

Fc

Fc

Fc

In cultura

Galbenele

Fl

Fl

Fl

Fl

Fl

Cultivate prin gradini

Hamei

F

F

O ta care se agata de garduri sau arbori

Ienupar

Fc

Fc

Fc

Fc

Fc

In locuri stancoase prin pasunile din regiunile muntoase

Isop

H

H

H

H

In cultura

Lemnul dulce

RzR

RzR

RzR

RzR

Pe malul apelor, in regiunile de sez, in cultura

Levantica

FL

FL

In cultura

Macesul

Fc

Fc

Fc

La campie, deal, formand tufe

Mararul

H

H

In cultura

Menta

F

F

F

F

F

In cultura

Murul

F

F

F

In regiunile de ses si munte

Musatelul

FL

FL

Prin locuri uscate,semanaturi, marginea drumurilor

Mustarul negru

sem

sem

In culturi

Nalba mare

R

R

F

F

F

F

R

R

Locuri umede, in luncile raului

Nalba marunta

F FL

F FL

F FL

F FL

F FL

Pe langa drumuri, garduri

Nucul

F

F

P

P

Paducelul

F FL

F FL

F FL

F FL

Fe

Fe

Fe

Paduri, campii

Papadia

F

F HR

F HR

F HR

R HR

R HR

R HR

R HR

R

Fanete, pasuni, locuri necultivate

Patlagina

F

F

F

F

F

F

Pretutindeni in tara noastra

Pelinul

H

H

H

H

Locuri necultivate, margini de drumuri

Pinul

FL

FL

M FL

M FL

M FL

FL

FL

FL

FL

FL

FL

FL

In padurile de la munte

Porumbarul

FL

FL

Fe

Fe

In locuri necultivate prin tufisuri si marginea padurilor

Porumbul (matasea)

Mt

Mt

In cultura

Reventul

Rz

Rz

In cultura

Roinita

F

F

F

In cultura

Rostopasca

H

H

H

H

H

Pretutindeni in tara

Salcamul

FL

FL F

F

Cultivat

Socul

FL

FL

Fe

Fe

Prin paduri, zavoaie, gradini

Sunatoarea

H

H

H

La marginea drumurilor, padurilor,pe dealuri, campii

Talpa gastii

H

H

H

In gradini

Teiul

FL

FL

Paduri, poieni, gradini

Traista ciobanului

H

H

Pe langa drumuri, gradini, locuri necultivate si cultivate

Trei-frati patati

H

H

H

H

Prin locuri cultivate, pe langa marginea padurilor si fanete umede

Troscotul

H

H

H

H

H

In locuri cultivate si necultivate

Turita mare

H

H

H

De la ses pana la munte

Tintaura

H

H

H

Raspandita in toata tara

Urzica

RzR

RzR

RzR F H

F H

F H

F H

RzR F H

RzR F H

RzR

Foarte raspandita, pe langa garduri, taieturi de paduri

Urzica moarta

H

H

H

H

H

H

Prin locuri umede, pe langa santuri, garduri

LEGENDA:

F= frunza; Fe= fructe;
Fl= flori; H= partea aeriana;

M= muguri; Mt= matase;

R= radacini; Rz= rizomi;

Sc= scoarta; Sem= seminte;

St= codite