Este o
ciuperca microscopica al carei tal este format din celule ovoide (8 la 10 miimi de milimetru) izolate sau dispuse in siraguri ramificate.
Exista doua grupe de drojdii: drojdia de panificatie, a carei actitate optima se afla intre 10 si 20A C, care in unele tari se foloseste la fabricarea berii tari; drojdia terapeutica, a carei actitate optima se afla intre 5 si 6A C, folosita in terapeutica si la fabricarea berii slabe.In stare proaspata, drojdia are culoarea galben-deschis. in stare uscata se prezinta sub forma de pulbere de culoare cenusie, cu termen de pastrare de 1 an, in flacoane bine inchise.
Principalii constituenti: este un produs de o bogatie considerabila: 100 g de drojdie de bere contine aproximativ 12 g cenusa bogata in fosfor, potasiu, magneziu; in plus, drojdia de bere mai contine: zaharuri (glicogen),
lipide (15 - 20 %), stearina, palmitina, acid arahinic, lecitine, numerosi steroli (ergosterol, zimosterol), protide: zimocazeina, cerezina, foarte bogate in indispensabilii acizi aminici; iata compozitia zimocazeinei (determinata de Luers si Novak): 3,53 % histidina, 8,39 % arginina, 11,45 % aminoacid, 1,48 % triptofan, 3,18 % leucina, 0,74 % cistina, 19,52 % acid glutamic; cerezina contine: 2,02 % histidina, 4,42 % arginina, 8,10 % aminoacid, 2,30 % triptofan [Thomas]; glutation (o protida sulfurata), compus din acid glutamic, cisteina, glicocol, care participa la toate fenomenele biologice; enzime sau diastaze: zimaze, invertina, maltaza, fosfataze; tamine (cea mai bogata sursa de tamine), in primul rand ansamblul de tamine din grupa B (complex B), factori esentiali in respiratia si
nutritia celulara, cu rol capital in mentinerea echilibrului organic: Bl(tiamina), protectoare si echilibranta a sistemului nervos, factor important in meolismul glucidelor, B2 (riboflana), factor de crestere, favorizeaza respiratia celulara, B6 (adermina sau piridoxina), factor de crestere, stimulent muscular favorizeaza formarea globulelor rosii, protectoare ale pielii, B3, B4, B5, B7, Bl2, foane importante in mentinerea echilibrului fiziologic, B9 (acidul folie), prezent de asemenea in spanac, factor de crestere si antianemic, PP (amida nicotinica), antipelagra, importanta in asimilarea amidonului si a grasimilor, acidul pantotenic, foarte util pentru ficat, epiteliu, mucoasele respiratorii si digestive, ergosterol sau protamina D, tamina E, H, protectoare a pielii, antiseboreica, BX care intarzie albirea parului, X2, antirahitica, impotriva anemiei etc.
Proprietati: intaritor, echilibram si protector al sistemului nervos, tonic (general, cardiac, circulator), stimulent al glandelor endocrine (tiroida, pancreas, suprarenale, sexuale), favorizeaza asimilarea alimentelor, antianemic, antiarteriosclerotic, antimicrobian, antitoxic intestinal, digestiv.
Indicatii: demineralizari,
rahitism (preventiv si curativ), astenii diverse (oboseala musculara si nervoasa), ataminoze,
tulburari de crestere, inapetenta, nevrozism, iriilitate, convalescenta, sarcina, alaptare, limfatism, anemie, intoxicatii alimentare, infectii intestinale (mentinerea sau reconstituirea florei), colite, constipatie, furunculoza, arterioscleroza, diabet, nevrite, dermatoze, acnei, psoriazis, impetigo, piodermite, afte.
Modul de folosire: Uz intern:
- drojdia proaspata: 3 linguri pe zi, diluata in apa;
- drojdia uscata farmaceutica: 4 - 10 g pe zi, in casete, comprimate, fiole. Uz extern:
- clisme in gastroenterite acute infantile, enterite mucomembranoase. Incompatibilitati: antiseptice de sinteza (chimice), caldura (+45AC), lumina
(ultraoletele). Drojdia se pastreaza in flacoane colorate cafeniu-inchis.
N.B. Cu toate aceste incredibile proprietati (sau din cauza lor), drojdia nu trebuie folosita fara intrerupere. Prof. Osborne si Mendel au observat ca soarecii hraniti constant cu drojdie de bere den sterili. In domeniul veterinar este recomandata in numeroase
tratamente (in uz intern sau extern) ca: supuratii, infectii intestinale si mai ales in cazul ataminozelor.