Partile utilizate: semintele.

Principalii constituenti: mucilagiu, ulei.

Proprietati: topic emolient (atat in uz intern, cat si in uz extern), laxativ.

Indicatii:

Uz intern:
constipatie, inflamarea cailor digestive (enterite, gastrite), inflamarea cailor urinare (pielita,
cistita. blenoragie).
Uz extern:Inflamatii (furuncule, abcese), afectiuni cutanate (pecingini, eczeme).
Modul de folosire: Uz intern:
- macerat din 3 linguri de seminte la 1 litru de apa calda, se lasa la macerat toata noaptea si se beau trei, patru cani in cursul zilei:
- ulei proaspat folosit ca laxativ, in bronsitele cronice, tuse, tuberculoza; o lingura de ulei de in cu suc de lamaie se recomanda ca vermifug.

Uz extern:

- cataplasme din 15 - 25 g faina foarte proaspata de in, diluata intr-o jumatate de litru de apa fara calcar, se fierbe pana la ingrosare si se aplica peste, tumori, abcese, adenite; se recomanda de asemenea inlocuirea apei cu un decoct din radacina de nalba mare care este emolient, maturativ; se spune ca faina de schinduf ar fi mai buna pentru astfel de cataplasme;
- clisme: 50 g de seminte la 1 litru de apa se fierb 2 minute; se folosesc in constipatii, inflamatii intestinale si ale cii.
N.B. Folosirea fainei de in invechite poate proca dermatoze datorita rancezirii uleiului continut de aceasta.