Partile utilizate: varfurile inflorite.

Principalii constituenti: cnicina, ulei volatil, tanin.

Proprietati: tonic, aperitiv, digestiv, sudorific, depurativ, febrifug, diuretic, eliminator al acidului uric, sedativ al durerilor reumatismale si nevritelor [R. Auge], stimulent al sistemului nervos, anticanceros (?), dezinfectant (in uz extern).
Indicatii: Uz intern:Inapetenta, afectiuni hepatice, renale, atonie gastrica, friguri intermitente, febra de Malta [A. Raybaud], febre insotite de eruptii cu atonie (rujeola, scarlatina), convalescente dupa afectiuni pulmonare, guturaiuri trenante, edeme, hidropizie, reumatisme, vomitari provocate de sarcina, coree [R. Auge].

Uz extern:

Uz intern:

- infuzie din 5 g (1 lingurita) de ta la o cana de apa clocotita, se lasa 10 minute sa infuzeze si se bea o cana inaintea celor doua mese principale;
- infuzie din 20 - 40 g ta la 1 litru de n, se beau doua, trei linguri inaintea mesei de pranz (reconstituant);
- tinctura: 40 - 60 picaturi pe zi;
- extract apos de schinel, 20 g la 1 litru de n, se iau una, doua linguri inaintea celor doua mese principale;
- extract fluid : 100 - 400 picaturi pe zi: coree, zona Zos.ter;
- pilule aperitive din 0,05 g extract hidroalcoolic de schinel, 0,05 g extract hidroalcoolic, de columbo si o cantitate suficienta de pulbere de lemn dulce pentru 1 pilula, se iau doua pilule inaintea celor doua mese principale;
- decoct dintr-o mana de capitul uscat de schinel la 3/4 litru de n rosu, se fierbe pana scade la 1/2 de litru si se bea o cana dimineata si seara [A. Raybaud].

Uz extern:

- decoct din o mana de frunze la 1 litru de apa, se fierbe 10 minute si se foloseste sub forma de lotiuni, comprese, contra ulcerelor, plagilor atone, cancerelor (deasupra se presara apoi pulbere din frunze de schinel);

- apa distilata (aceleasi indicatii, aceleasi utilizari).

N.B. Kunzle recomanda contra epilepsiei un amestec de schinel cu ghioc.