Pochivnic

POCHIVNIC

Asarum europaeum Fam. Aristolochiaceae.

Denumiri populare: buba inimii, buruiana frigurilor, buruiana de atac, chiparus, chiperul lupului, dafin mic, ficatea, lingura popii, nejitnica, pasulica, piperul lupului, pohionic, trierei, tulipin, urechea hartului, urechea omului.

In traditia populara: rizomul si radacina se fierbeau, iar decoctul lor se lua contra tusei si a secarii puterilor trupesti. Se mai bea si contra durerilor de s 636f58g tomac.

Se plamadea radacina in bors sau rachiu de drojdie si se bea dimineata pe nemancate, ca purgativ sau vomitiv.

In Moldova, decoctul se lua pentru curatenie de catre cei care aveau viermi in pantece, de naduseala, sau se faceau cu el spalaturi contra durerilor de cap.

Se mai lua decoct din rizom, contra tuberculozei. Se mai plamadea in rachiu si se da dimineata la amiaz si seara.

Se pisa rizomul tei, se fierbea si decoctul se dadea bolnavului care vomita tot raul care-l avea inauntru.

Cu radacinile recoltate toamna se faceau bai copiilor scrofulosi. Se mai fierbea intreaga ta in lapte, din care se lua inainte de mese in pelagra.

Se mai culegea impreuna cu alte te ca: iedera, iarba mare, nuc, folosite pentru spalatul pe cap.

Compozitie chimica: se foloseste iarba si radacinile. Are 1% ulei volatil, un alcaloid asarina in proportie de 1,7%, un glicozid scindabil sub influenta emulsinei, acid ascorbic si vitamina B1. Uleiul volatil cu areasarona, aldehida asadilica, metileugenol, acetat de bornil, sesquiterpene, diasarona, etc.

Rizomul contine in plus un tanin catehic, zaharuri reducatoare, rezine, fitoncide cu actiune antibiotica fata de: B. cereus, B. subtilis, Staphylococus aureus, Streptococcus faecalis si haemolyticus, E. coli, saruri minerale, etc.

Actiune farmacologica: are actiune expectoranta sau emetica indiferent de doza. Proprietatile sale emetice se datoreaza prezentei uleiului volatil care irita terminatiile emetico-senzitive ale mucoasei gastrice si indirect centrul vomei datorita prezentei asaronei in uleiul volatil. Cu doze mici se obtine un expectorant activ si prelungit in bronsitele uscate, acute sau cronice, senile si in laringo-traheite. Util in afectiunile colonului sau intestinale cu diferiti germeni. Dozele intre doza emetica si cea expectoranta provoaca o usoara diureza si o marire a secretiei glandelor mucipare, ceea ce favorizeaza refacerea mucusului gastric cu actiune protectoare fata de hipersecretia acida. Sunt si antibiotice fata de un mare numar de germeni patogeni.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: astm bronhic, bronsita cronica" class="text">bronsita cronica, colite de diferite etiologii, fibrom uterin, furuncule, matreata, infectiile pielii, iritatia pielii, osteomielita, silicoza pulmonara, ulcere de gamba.

Preparare: tinctura din 50 g de ta maruntita care se va pune la 250 ml alcool alimentar de 70. Se va tine timp de 15 zile agitand des. Se strecoara apoi. Se va lua intre 0,25-l ml ca expectorant ca atare sau in asociere cu Ipeca ca expectorant.

-O lingurita de ta maruntita se va pune in 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se va strecura. Se poate folosi intern, pana la 2 cani pe zi in afectiunile de mai sus.

-Infuzie din 50 g de ta maruntita cu radacina cu tot care se va pune in 2 litri de apa. Se foloseste la spalarea capului sau la afectiunile externe.

Toxicitate: principiile toxice prezente in uleiul volatil se manifesta prin iritare locala. Intern poate da tulburari de irigare cerebrala soldate cu hemiplegii.