ROINITA SAU IARBA STUPULUI.
Melissa officinalis Fam. Labiatae.
Denumiri populare: alamaita, buiede de miros frumos, buruiana pentru albine, buruiana stupilor, busuioc brostesc, busuiocul campului, busuiocul calului, busuioc de munte, busuiocul 848d33i stupului, catusnica, cretisoara, floarea stupilor, iarba albinelor, iarba roilor, iarba creata, izma, izma de gradina, izma salbateca, izma stupilor, lamaita, mataciune, melisa, minta, motoaca, poala Sfintei Marii, rastupeasca, roiste, stupelnita, tamaita, tamaioara, urzica intepoasa, voiosnita de albine.
In traditia populara: ceaiul si decoctul din frunze sau tulpinile florifere se luau in dureri de dinti, dureri de stomac, colici si diaree, precum si contra durerilor de piept. Vinul de roinita se intrebuinta la astm. Cu extractul, preparat din o parte flori si 3 parti alcool, se faceau frectii contra durerilor reumatice.
Compozitie chimica: In scopuri farmaceutice se recolteaza frunzele (Folium Melissae) frunzele contin ulei eteric 0,20-0,30%, substante pectice, rezine, citral, citronelal, citronelol, geraniol, linalol, si alti derivati terpenici, tanin, acid cafeic, acid ursolic, acid oleanolic, principiu amar, etc.
Actiune farmacologica: carminativ, coleretic, antispasmodic gastro-intestinal, stomahic, antiemetic, antidiareic, calmeaza starile nervoase, reduce stresul si depresiile, greturile, varsaturile, starea de nervozitate, ajuta la dismenoreei, coleretic, carminativ, sedativ. Este foarte bun in tulburarile digestive dupa mese. Extern: antiseptic, cicatrizant.
Intra in componenta ceaiurilor anticolitic, aromat, contra colicilor nr 2 si laxativ nr 2.
Se
poate folosi la urmatoarele afectiuni: aerofagie, anemie, angina pectorala, angoase,
anorexie, atonie gastrica, cardiopatie ischemica, celulita,
colici abdominale si intestinale chiar si la copii, colite cronice,
constipatie, crampe musculare, dezechilibru nervos, diaree, digestie
lenta, dischinezie biliara, dismenoree, dureri diverse, dureri
uterine, duodenita, eczeme zemuinde, emotivitate, enterocolita
cronica, febra, frigiditate, gastrita cronica,
gastrita hiperacida, greturi, halena, hipermenoree,
hipoaciditate, indigestie, infarct miocardic, insomnie,
Preparare: - o lingurita de frunze maruntite se va pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 2 ceaiuri pe zi.
-Se dubleaza cantitatea de ta la folosirea externa si se foloseste pentru cataplasme si bai.
-Se pune la un litru de vin 2 linguri de ta maruntita. Se tine timp de 8 zile dupa care se strecoara. Se va lua cate 50 ml in afectiunile de mai sus. Copin pentru pofta de mancare sau alte afectiuni vor lua o lingurita inainte de mese cu 10 minute.
-Tinctura din 50 g frunze maruntite puse in 250 ml alcool de 70. Se va tine timp de 15 zile dupa care se strecoara. Se va lua cate o lingurita diluata cu putina apa de trei ori pe zi.
La toate popoarele, notiunea de frumusete este asociata cu notiunea de curatenie, inca din cele mai vechi timpuri, grasimile si uleiurile au servit la [...] |
brusture, cimbrişor, coada-calului, coada-şoricelului, crucea-pământului, frag, gălbenele. Hamamelis virginiana, hamei, Hydrastis canadensis, bac [...] |
avrămească, dumbravnic, ghinţură, granat, lemnul-Domnului, părul-Maicii-Domnului, pelin, santonin, tătăişi (piretru), usturoi, varză, vetrice [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
Despre tratarea bolilor prin plante |
Alte sectiuni |
Ai o problema medicala? |