SOC
Sambucus nigra Fam. Caprifoliaceae.
Denumiri populare: coramnic, holer, hoz, iboz, scorpat, soace, soc negru, sog, usclu.
In traditia populara: din ramurile lui se faceau tevi pentru razboiul de tesut, copii fac fluiere, etc. Din flori se prepara suc racoritor, etc.
Fructele se intrebuintau la vopsit in cafeniu, mohorat, vanat si negru, iar frunzele si scoarta in galben.
Ceaiul din flori se lua contra tusei si afectiunilor aparatului re 737h72h spirator, astm, dureri de stomac, ficat, ca biliara. Florile fierte in lapte dulce se puneau la galci sau la diferite umflaturi. Se mai punea floare pisata amestecata cu faina de grau sau tarate si se aplica calda la galci, umflaturi.
La caderea muschilor se fierbeau flori in vin pana scadea la o treime si se bea. Se mai faceau bai contra reumatismului. Coaja verde fiarta cu lapte dulce, in care se punea sulf si zahar se lua de catre cei cu afectiuni respiratorii si tuse.
Rasa de pe copac coaja de sus in jos, se punea in rachiu si se bea pentru curatenie. Rasa de jos in sus se lua contra varsaturilor. Contra limbricilor se curatau bote de soc de coaja intr-o oala noua. Se lua coaja de dedesubt verde se fierbea in lapte apoi se scurgea laptele si se dadea bolnavului dimineata pe nemancate.
Cu coaja de soc se faceau legaturi la branca dupa ce era stropita cu rachiu. Coaja fiarta in lapte se mai lua contra tusei. Coaja si radacina, pisate, se storceau si zeama se dadea de 3 ori cate o cescuta celor ce sufereau de afectiunile splinei.
Coaja galbena de sub cea sura se fierbea in lapte dulce si se lua contra galbinari. Frunzele crude se puneau la rani diverse. Cu decoctul frunzelor se mai spala sau se faceau comprese la dureri. Boabele negre se puneau in palinca si se luau la junghiuri sau friguri, vatamatura.
Compozitie chimica: medicinal se recolteaza florile (Flores Sambuci) florile- ulei volatil in cantitati foarte mici, rutozide, tanin, sambunigrozida (sambunigrina) care este o heterozida cianogenetica, o substanta alcaloida sambucina, zahar, mucilagii, flavonozide, amine, etilamina, izobutilamina.
Actiune farmacologica: sudorific puternic, galactogog, laxativ usor, diaforetic, diuretic, antiinflamator, emolienta, antireumatic. Extern : antiseptic.
Atentie! Nu se supradozeaza mai ales in cazul fructelor care pot deveni toxice. Simptomele intoxicatiei: voma, arsuri la stomac, dificultati la respiratie, coma. Se intervine cu spalaturi si carbune medicinal. Se interzice de asemenea celor cu diaree cronica.
Intra in compozitia ceaiurilor: antireumatic, depurativ si sudorific.
Se foloseste la urmatoarele afectiuni: abcese, afectiuni renale si cale, cancer, conjunctivite, constipatie, crize gutoase, degeraturi, eczeme, edeme, erizipel, favus, flegmoane, furuncule, gripa, nevralgii, obezitate, pistrui, psoriazis, raceala, rani, reumatism, stimularea lactatiei, tulburari hormonale diverse, ulcerele pielii, ulcioare.
Preparare: intern- 2 lingurite de flori maruntite se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute, dupa care se strecoara. Se vor consuma 3 ceaiuri pe zi caldute.
-Ca laxativ 1-2 lingurite de flori se vor pune dupa maruntire in 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se vor strecura. Se va consuma seara la culcare.
-Se vor pune 5-6 flori mai mari intr-un borcan de 5 litri. Se va umple cu apa, se taie 2 lamai bucatele si se va pune 500 g de zahar si putina drojdie. Se lasa la soare timp de 5-6 zile dupa care se strecoara. Se poate consuma fiind un suc excelent util si ca racoritor dar si ca un bun curatitor al organismului de toxine. Se poate consuma 1-2 litri pe zi.
-Fructe sub forma de suc se va folosi cate o lingurita de trei ori pe zi inainte de mese in curele de slabire. Pentru ca nu se poate mentine o perioada mai lunga si pentru ca este unul din cele mai eficiente metode de slabire se va obtine sucul din fructe prin strivire, apoi se strecoara foarte bine de mai multe ori pentru a nu ramane pulpa de fruct si se va pune peste ele putin alcool pentru al avea la indemana o perioada mai lunga. Se va lua maximum o lingurita de 3 ori pe zi inainte de mese.
-O alta metoda este sa se puna miere poliflora peste suc de fructe bine filtrat. 1\1 si sa se pastreze in borcane bine inchise. Se consuma, tot cate o lingurita inainte de mese.
-Fructe o lingurita se va pune in 250 ml apa. Se va fierbe timp de 10 minute apoi se strecoara. Se vor putea folosi 2 astfel de ceaiuri in afectiunile renale, etc.
-Fructele de soc se pot folosi si uscate in obezitate sau alte afectiuni. Se vor zdrobi si se fierb pentru 10 minute. Se pot consuma 2-3 ceaiuri din acestea in obezitate sau alte afectiuni. Se iau in obezitate inainte de mese cu 15 minute.
-Extern cantitatea de flori se dubleaza si se poate intrebuinta pentru bai sau cataplasme.
-Pomada cu mazga (scoarta a 2-a se rade) se fierbe in untura pe baia de apa si se aplica pe favus, ca substanta canta cu rol calmant.
-Frunze intregi sau maruntite fierte in apa se aplica pe rani, furuncule, arsuri, contuzii, etc.
-Infuzie din flori uscate se aplica pe locul dureros in nevralgia de trigemen fiind aplicate calde.
Florile proaspete nu se aplica pe piele sau mucoase pentru ca produc eriteme.
arbore de chinină, cimbrişor, cola, dafin, laur, rozmarin, salvie, schinduf, scorţişoară, turta-Iupului (nucă vomică); decocturi din: 10 g drob [...] |
argilă, cartofi, cimbrişor, fragi, gălbenele, Gonobulus conduiango, lemnul-Domnului, lemn dulce, pir, tătăneasă, toporaşi, urzică, varză; dec [...] |
a se vedea Ficat şi: ienupăr, nalbă mare, pin, ridiche, salvie, trei-fraţi-pătaţi, urzică; diuretice; antihistaminice; aplicări locale de apă [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
Despre tratarea bolilor prin plante |
Alte sectiuni |
Ai o problema medicala? |