Spanz

SPANZ

Helleborus purpurascens Fam. Ranunculaceae.

Denumiri populare: barba-lupului, bojatel, botatel, coada-popii, cucurig, iarba-nebunilor, ouale-popii, paronici, spunz.

In traditia populara: rizomul fiert in rachiu de drojdie se tinea in gura 555j98f contra durerilor de masele.

Unii faceau abureli cu maselarita si apoi puneau in masea un fie de spanz. Se plamadea in rachiu si se faceau cu el pansamente la degeraturi.

La raceala pana nu s-a declansat boala se pansa partea racita cu frunze si flori cat se poate de calde. Cu decoctul rizomului se faceau spalaturi la sifilis. Se lua cu grija si intern. Decoctul se dadea celor care aveau constipatie.

Radacinile se plamadeau in rachiu si se lua pe inima goala, contra limbricilor, iar unii il beau pentru dureri abdominale. Se punea in rachiu, se lasa 3 zile apoi se da cate un paharel , de 3 ori pe zi celor care aveau paralizii sau le erau amortiti nervii de la mani, dureri de burta, vatamatura.

Compozitie chimica: glicozizi : heleborina, helebrina; saponozide, rezine, lactona, protoanemonina, substante minerale, etc.

Toxicologie:

Actiune medicinala; putin studiata. Acum se studiaza la diferite centre din tara si strainatate. La noi exista produsul Boicil forte sub forma de unguent sau solutie pentru uz extern si stimuven. Acestea se pot folosi fara teama.

Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: Boicil forte:- unguent si solutie pentru uz extern cu efecte deosebite in afectiunile reumatismale articulare, spondilita anchilopoetica, artroze, poliartrite, mialgii, nevralgii, etc.

-Stimuven- gel din castan si spanz pentru: tromboze, tromboflebite, ulcer de gamba, senzatie de picioare grele, inflamatie si tumefieri, luxatii, entorse, bursite, tendenite, varice, etc.

Avand in vedere toxicitatea tei nu dam alte retete care ar putea deveni toxice.