Valeriana

VALERIANA

Valeriana officinalis. Fam Valerianaceae.

Denumiri populare: odolean, gusa porumbelului.

In traditia populara: in multe parti se sapa, se spalau rizomii si se uscau departe de pisici. Ceaiul din radacini se bea pentru linistirea nervilor.

Cu decoct de valeriana pisata, amestecata cu feriga dulce de stanca, se fierbea un ceai tare, care se bea pentru hipertensiune si inima marita. Impotriva durerilor de inima se lua ceaiul facut din intreaga ta. In unele parti pentru boli neuro-psihice (isterie, palpitatii) se lua radacina plamadita in rachiu.

Compozitie chimica: medicina intrebuinteaza rizomul si radacinile (Rhizoma cum radicibus Valerianae) rizomul si radacinile contin ulei volatil (0,2-2%), cu izovalerianat de bornil, formiat, acetat de butirat si butirat de bornil, derivati ai acidului izovalerianic, alfa oxivalerianic, si alti acizi organici: izoferulic, valerianic, acetilvalerenolic, valerenolic, behenic, metilpiril-cetone, sesquiterpene, esteri ai acidului acetic si izovalerianic cu borneol si mirtenolul, fenoli si cetone, lipaza, oridaza, lactone si o serie de alte substante. Au un miros neplacut, dar agreat de pisici care cauta ta.

Actiune farmaceutica: manifesta o actiune usor depresiva asupra intregului sistem nervos, diminuand excitabilitatea scoartei si maduvei. Exista un fitocomplex bazat pe sinergisme ce se stabilesc intre componentele chimice ale acestei te cu atat mai mult cu cat izovalerianatul de bornil considerat de mult timp ca principiu activ nu exista in uleiul volatil. Actiunea principala este de sedare a sistemului nervos central si cardiac si de asemenea o actiune antispastica.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: anxietate, astma, cardiopatie ischemica, colici stomacale de natura nervoasa, crampe musculare, crampe menstruale, dismenoree, hiperexcitabilitate nervoasa in special la femei si copii, hipertiroidie, insomnii, migrena, nevroze cardiace sau digestive, spasme de diferite etiologii, stari de excitatie, tabagism, tulburari cardiace, urticarie, voma.

Preparare:

-l lingurita de pulbere de radacina se va pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica la astma, insomnii si intern in general la afectiunile de mai sus. In cazul insomniei se va lua cu 2 ore inainte de culcare.

-l varf de cutit de praf se va pune in gura sub limba si se tine pentru 10 minute, apoi se inghite cu putina apa. Se poate lua de 3 ori pe zi in diferite tratamente.

-l lingurita de ta maruntita se va pune la 250 ml apa. Se acopere si se lasa de seara pana dimineata cand se consuma dupa strecurare. Este utila in dismenoreei si alte dureri.

-Se macina fin 50 g de radacina uscata. Se pune apoi cu 250 ml alcool de 70˚ alimentar la macerat pentru 15 zile. In aceasta perioada se agita zilnic de mai multe ori pentru ca sa iasa din ta principiile active. Se strecoara dupa 15 zile. Se poate lua de la 5 picaturi o data pana la o lingurita de 3 ori pe zi, diluate cu apa. Este cea mai usor de administrat metoda pentru ca ta are un miros care este foarte greu de suportat.

Se foloseste la foarte multe ceaiuri combinate.