Vetrice

VETRICE

Chrysanthemum vulgare.Fam. Asteraceae.

Denumiri populare: aurata, bracarita, buruiana de ceas rau, buruiana matricii, calapar, carpan, creasta broastelor, crucea pastii, ferece, galbenare, hodolan, iar 616i82g ba raiului, iarba dulce de munte, jolteala, lihar, marina, madrise, marunca neagra, minta romaneasca creata, poarta raiului, roman, spilcute, teret, undulemnute, vatrice, vitrita.

In traditia populara: ta se fierbea si se facea un decoct cu care se spala pe cap contra durerilor, iar cu resturile, legaturi la ceafa.

Se mai punea in baile copiilor cu bube.

Decoctul varfurilor florifere se lua contra durerilor de stomac, a crampelor si diareei dimineata pe nemancate.

Unii o plamadeau in rachiu, din care se lua dimineata cate un paharel pentru durere de pantece.

Ceaiul din flori se lua in boli de ficat.

Floarea uscata si pisata se lua contra limbricilor.

Compozitie chimica: contine ulei volatil bogat intuiona, substante amare, flavonoizi, gumirezine, acizi organici. Intrebuintarea exagerata este toxica.

Se foloseste la urmatoarele afectiuni: afectiuni renale, ascaridoze, avort, boli de stomac, matreata, viermi intestinali

Preparare: 1 lingurita de ta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere 15 minute. Se strecoara se consuma cu lingurita in cursul intregii zile cu mare atentie.

-l lingurita de seminte se vor pune in 250 ml apa. Se fierb apoi timp de 5 minute. Se strecoara. Se consuma in cursul unei zile cu mare precautie.

-Pentru paraziti intestinali se va face clisma cu 2 lingurite de ta maruntita la 250 ml apa. Se fierbe 15 minute, apoi se strecoara. Se face o clisma pe zi 2-3 zile.

Atentie ta este toxica si poate produce avort!!!