Cunoscand compozitia chimica deosebit de bogata in substante fiziologic active, intelegem de ce produsele din
catina alba au efecte pozitive in tratarea multor maladii. Pentru ca efectul sa fie maxim, s-a asociat tratamentul atat cu medicatia recomandata de medic, cat si cu tratamentul cu te medicinale, precum si cu un
regim alimentar si de viata judicios ales, incluzand chiar si aromoterapia. Procedand astfel, s-au obtinut rezultate bune si uneori foarte bune si in maladiile ce vor fi specificate in continuare. Desigur ca nu au lipsit unele efecte modeste, dar niciodata intolerante. Maladiile au numeroase denumiri, toate insa definesc dereglaje meolice mai mari sau mai mici, cu manifestari particulare. Ele se corecteaza daca ansamblul substantelor folosite, sub orice forma, se adreseaza defectelor meolice, in masura in care sunt adecvat proportionate.In intervalul de timp 1955-2000, la solicitarea noastra sau fiind noi solicitati, au fost tratati numerosi pacienti, inclusiv la un cabinet de fitoterapie aprobat legal. in acelasi timp, au fost realizate colaborari si cu unele institute in afara contractelor oficiale. in cercetarile realizate s-au obtinut rezultate bune sau foarte bune, care urmau sa fie continuate, dar care, din lipsa fondurilor, nu s-au mai putut continua. Am ea sa subliniem printre acestea colaborarea neoficiala cu Institutul de Cercetari Marine din Constanta, care a semnalat efecte bune in hrana racilor, mai ales a puietului nutrit cu produse din catina alba. Tot aceste cercetari urmau sa fie extinse si in crescatoriile de peste.
Pentru obtinerea unor preparate cu rol de aparare impotriva efectelor nedorite ale expunerii la soare, am transmis solicitantilor bazele biochimice ale efectului protector, tinand scama de tot ceea ce se cunoaste despre efectele biochimice ale luminii, rolul substantelor continute in
uleiul de catina in procesul de contracarare si regenerare a tesuturilor lezate prin supraexpunere. Uleiul de catina are efect si in procesul de bronzare rapida a pielii.In alta ordine de idei, pentru a urmari pe scara mai mare efectul energizant si regenerator in cazul efortului intelectual prelungit, am oferit unui numar mare de studenti
pulbere de catina pentru ceai, care a dovedit ca mareste capacitatea intelectuala de retinere a informatiei si prelungeste perioada de efort si mareste dorinta de efort intelectual. in cadrul examenelor de admitere s-a oferit profesorilor corectori acelasi tratament, rezultatele fiind similare.
Au fost acordate, de asemenea, aceste tratamente, soferilor profesionisti de cursa lunga sau celor amatori, care urmau sa parcurga distante mai mari in perioade de canicula si care au confirmat un efect superior fata de cafea. Muncitorii care prestau eforturi mari si prelungite au confirmat ca, dupa acest tratament, au fost capabili de un efort mai mare si o mai rapida recuperare. in acest sens, am prezentat in cadrul unui simpozion organizat de specialistii din metalurgie o lucrare documentata, in care, in final, am propus administrarea muncitorilor din industria grea a unui produs, avand la baza catina alba, propunerea starnind interes.
Totalitatea cercetarilor noastre si ale altor specialisti din diferite domenii au confirmat faptul ca aceasta ta - catina alba - este cea mai dotata ta medicinala, substantele continute avand actiune multipla si sinergica i-a conferit dreptul de a fi numita ta minune. Din acest motiv, am mai aratat ca in asociere cu unele
tratamente medicale clasice, precum si in asociere cu alte te, a dat rezultate bune in tratarea diferitelor boli ale pielii, ale traiectului gastrointestinal, boli de ficat,
boli cardiovasculare, circulatorii, boli ale sistemului ncuroendocrin, boli ale sangelui, ale sistemului respirator, interventii chirurgicale de orice natura, maladii diverse - boala Alzhcimer, Hodkin, Rehlinghausen, epi-dcrmoliza buloasa,
tumori benigne sau maligne si efecte promitatoare in HIV-SIDA, enurezis, stari comitiale (epilepsie). Acestea s-au realizat si in colaborare cu medici care au avut cunostinte mai deosebite de biochimic si terapie. Desigur, aceasta a implicat si completarea in buna masura a cunostintelor noastre, consultand tratate de specialitate din diferite domenii medicale, pentru a realiza astfel o buna colaborare. Este necesar sa subliniem ca nu in toate cazurile am tratat un numar mare de pacienti, din punct de vedere stiintific rezultatele nefiind statistic asigurate. Pentru unele maladii mai frecvente, numarul cazurilor tratate a fost mai mare, motiv pentru care putem considera ca rezultatele pot fi considerate ca certe. Amintim dintre acestea
arsurile fizice si chimice, gastrite,
ulcer gastric, arterita obliternta, neurastenie,
stari depresive, stari anxioase, epuizare nervoasa, zona-zoster, enurezis, stari comitiale (epilepsie).
Dorim insa ca fitoterapia sa intre sub incidenta unor cercetari care se pot realiza in unitati spitalicesti sau institute de cercetari, sub control si tratamente sistematice, efectuate de oameni specializati in domeniu.
Dorim sa atragem atentia asupra necesitatii infiintarii unei facultati de chirurgie medicala si o alta de terapie medicala. Aceasta implica un numar de discipline comune pentru cele doua facultati in primii 3 ani, ulterior urmand sa se diferentieze prin discipline care sa aprofundeze aspectele particulare necesare specializarii. Cunostintele actuale de biochimie, biofizica, fiziologie, farmacologie consideram ca trebuie completate.
In orice maladie este absolut necesar sa fie prescris un regim alimentar care sa realizeze un aport de substante particulare si benefice pentru maladia in speta. Aceasta inseamna, in acelasi timp, si ca alte substante ar putea sa aiba efect negativ sau nedorit, sau inadecvat.
Deficientele in
alimentatia actuala se datoreaza si rafinarii alimentelor, prin care se elimina vitamine, microelementc sau alte substante fiziologic active. in acelasi timp, in agricultura se folosesc substante de combatere a buruienilor si a diversilor agenti patogeni sau substante stimulatoare de crestere, care pot avea cert efecte negative chiar atunci cand se considera ca se acumuleaza in produsul finit in cantitati mai mici. Una dintre marile greseli se face la prelucrarea cerealelor (grau si
orez in special), atunci cand se elimina taratele. Taratele constituie, in primul rand,
fibre care stimuleaza peristaltismul intestinal si evita instalarea constipatici. O data cu taratele se elimina un numar important de substante fiziologic active, printre care si
lipide complexe, care scad de la 1,8-2,5% la 0,75-l,5%. Mineralizarea totala scade de la 1,54-l,65% la 0,34-0,53%. Dintre microelemcnte,
fierul se pierde 75%, potasiul, 80%, calciul, 60%, magneziul, 85%, cuprul, 75%, zincul, 70%, fosforul total, 75-80%. Dintre vitamine, B] se pierde 90%, B2 se pierde peste 66%, PP, peste 85%, B6, peste 70%, acidul pantotenic, peste 60%, acidul fitic, peste 70%, biotina, peste 90%. In cazul rafinarii uleiurilor se pierd in proportii mari
vitaminele liposolubile A, D, E, K, F. Nu vom discuta aici despre pierderile suferite in asa-ziscle rafinari ale alimentelor. Mai amintim insa si obiceiul de a prefera siropurile limpezi, fata de nectare sau
siropuri nectarizatc, care inseamna si pret mai marc, din produs eliminandu-se prin prelucrare proteine, pectine si unele vitamine.
Practic, agricultura este o biotchnologie care urmareste sa obtina diferite produse in cantitati mai mari, mai repede si mai ieftin si se recurge la dirijarea meolismului prin metode genetice, biologice, chimice si fizice. Unele dintre consecinte sunt demne de apreciat, respectiv productii mai mari, mai timpurii, culturi libere de buruieni, sanatoase. Unele dintre substantele care se folosesc in scopul obtinerii performantelor mentionate s-au dovedit a fi antimeoliti, care sunt clasificati in: antienzime, antivitamine, antihormoni, antimineralizante, cancerigene, antimitotice, toxice generale, agenti tensioactivi. Valoarea alimentara consta din valoarea meolitilor minus defectele antimeta-bolice. Ca sa fim expliciti, specificam ca unii agenti poluanti mai frecventi inhiba activitatea unor enzime care intra in procesul meolic respirator, avand activitate antivitamina PP, antivitamina B9 , deregleaza fosforilarea oxidativa si nu permite formarea ATP sau ADP. Aceste actiuni sunt extrem de daunatoare.In afara de acesti antimeoliti de sinteza, exista numerosi antimeoliti naturali, din aceleasi clase. Nu se urmareste insa suficient continutul in acesti antimeoliti la produsele vegetale in raport cu soiul utilizat si tehnologia de cultivare. Atunci cand nu s-a tinut seama de factorul antitripsic din
soia sau
fasole si s-a administrat pasarilor faina netratata termic, acestea au murit, in prima faza trecand prin
rahitism avansat. Aceasta atrage atentia ca unele produse animale sau vegetale trebuie obligatoriu fierte, pentru a distruge factorii antimcolici. Unele soiuri de ovaz, de porumb sau grau contin cantitati mari de acid fitic, care este, de asemenea, rahitogen, dar care nu se distruge prin fierbere. Are rol negativ in asimilarea calciului, fierului, zincului, magneziului. Acidul oxalic are, de asemenea, efect antimincralizant si se gaseste in cantitasi nedorite in unele soiuri de macris, spanac, stevie, consumul acestora avand aceleasi efecte nedorite. Un efect anti
tiroidian indirect au asa-zisele substante gusogene, care nu permit sinteza hormonului tiroidian si care se gasesc in cantitati mai mari in mustar, dar si in unele soiuri de
varza sau gulii. Consumarea acestora nu permite formarea hormonului tiroidian, motiv pentru care sunt contraindicate pentru bolnavii de hipotiroidism. Sunt indicate insa pentru hipertiroidism.
Antivitamina C se poate gasi in cantitati mai mari in unele soiuri de varza, dovleci, castraveti, mere. Antivitamina Bj se gaseste in feriga si in
pestele conservat mult timp. Antibiotina se gaseste in albusul de ou nefiert. De aceea, este absolut interzisa consumarea albusului ca atare.
Amintim in trecere ca, in urma cu multi ani, pelagra era foarte raspandita la noi in tara si se datora nu numai continutului mic de triptofan in porumb, dar mai ales prezentei antivitaminei PP in soiul cultivat frecvent in acel timp. Pe perioada depozitarii unor produse, acestea se pot infecta cu Aspergillus flavus,
ciuperca care secreta temutele aflatoxine hepatotoxice si chiar cancerigene (depozitarea arahidelor, cafelei sau in procesul de obtinere a maltului pentru berc). Toate fabricile de bere ar trebui sa afiseze absenta aflatoxinelor in bere. Se considera ca destul de nefavorabile sanatatii solanina din unele soiuri de vinete, cartofi; saponina - agent spumant din ciuin, utilizat la fabricarea alvitei.
La toti acesti antimeoliti naturali sau de sinteza se mai adauga si unele dintre numeroasele adjuvante alimentare, care au pretentia ca imbunatatesc valoarea alimentara sau aspectul produselor. Multe dintre acestea sunt incriminate pentru efecte deosebit de grave, care se observa numai dupa un numar mai mare de ani, cand este prea tarziu. Amintim si antioxidantii de sinteza si, de asemenea, produsele din
cafeaua prajita, cele afumate necorespunzator, prajelile exagerate ale fripturilor,
fumul de tigara din
fumatul activ sau pasiv.
Dan Noveanu si Cori na Daniela Frandes (2000) citeaza un numar de 13 adjuvanti interzisi in multe tari, prezenti in multe din alimentele contemporane, unii dintre adjuvanti cu consecinte deosebit de grave, dupa cum urmeaza:
Cod Denumirea Alimente in care este prezent aditivul Maxima atentie
E124 Ponceau 4R (colorant rosu) Anumite mezeluri Toxic, interzis in S.U.A.
E127 Eritrozina (colorant rosu) Bauturi alcoolice sau racoritoare, inghetate, prajituri, bomboane Provoaca
cancer al tiroidei
E128 Rosu 2G Carne de hamburger Mutagen si toxic, interzis in S.U.A. si Australia
E220 E228 Sulfiti (conservant) Carne de hamburger,
cartofi deshidratati,
fructe confiate, prajituri, bere, vin, otet de vin Provoaca alergii
E230 Bifenil (conservant) Racoritoare, citrice Toxic, interzis in Australia
E231 E232 Ortofenilfenol (conservant) Racoritoare, citrice Toxic, posibil cancerigen, interzis in S,U,A, si Australia
E233 Tiabcndazol (conservant) Racoritoare, citrice Toxic, interzis in Australia
E249 E259 Nilriti si nitrati (conservant) Mezeluri si alimente conservate prin sarare, branzeturi Posibil cancerigen
Produsele animale, respectiv maruntaiele, sunt bogate in substante puternic fiziologic active, care, de asemenea, pot constitui medicamente sau pot fi contraindicate, in functie de maladie. Nu luam in considerare totalitatea acestor substante, pentru ca ar implica un volum mare de explicatii. De regula, insa, multe dintre maladiile noastre ar putea fi tratate si cu produsele din organele unor animale. Anemia feripriva, de exemplu, poate fi tratata si cu prescrierea consumarii ficatului, splinei, produselor din sange. In
hipotiroidism ar putea fi folosit produsul numit slung (partea carnoasa din zona gatului care contine si hormonul tiroidian). Deficiente ale unor
hormoni pot fi tratate cu partea corticala sau medulara a rinichiului. Nu se recomanda partea medulara in cazul persoanelor prea emotive sau in cazul diabetului tip II. Inima constituie un depozit de coenzima Q10. Exemplele pot continua.
Rezulta in mod evident complexitatea tratamentelor, care trebuie sa raspunda numarului mare de maladii aparute in ultimul timp din cauza particularitatii si complexitatii vietii civilizatiei actuale, civilizatie asociata cu un numar mare de agenti poluanti de tot felul.In conceptia moderna, un magazin asa-zis alimentar ar trebui sa fie o adevarata farmacie, cu zeci sau sute de produse cu destinatii speciale, care sa corespunda particularitatilor biologice ale consumatorilor si particularitatilor factorilor care au determinat maladia. Pentru aceasta trebuie sa recurgem la toate informatiile puse la dispozitie de biochimie, biofizica, fiziologie, medicina si biologie. in acest sens, incercam sa fundamentam necesitatea reprezentarii cantitative a rezultatelor in biochimia ata si perspectivele aplicarii metodei in terapie. Pentru a intelege mai bine intentiile noastre, prezentam un caz particular de biochimie ata privind supravietuirea la temperaturi scazute a telor. Se poate extrapola apoi, in cazul particular al terapiei cu Hippophae rhamnoides - catina alba, fitoterapie in general,
nutritie si terapie clasica.
Datorita dezvoltarii tehnicii aparatelor de analiza fizica, chimica si biochimica s-au facut progrese deosebite in determinarea proprietatilor substantelor, a continutului de substante in organisme, a activitatii enzimelor vizand metaolismul normal si patologic, diferentele de meolism intre diferite organe la om, animale si te, precum si influenta multiplilor factori fizici, chimici si biologici, biotici si abiotici, in mediul de dezvoltare al organismelor in general si al omului in special. S-au facut studii enorme in ceea ce priveste biochimia acizilor nucleici, biosinteza proteinelor, biochimia substantelor fiziologic active, biochimia erorilor innascute de meolism, biochimia interactiunii prin substrat comun, autoreglarea meolismului sau cibernetica celulara, autoreglarea prin represie - inductie si stimulare - inhibitie, bioener-getice, toate acestea complicand enorm intelegerea proceselor meolice. S-a constatat deci, ca nu se realizeaza numai o reglare neuroendocrina si eventual o reglare prin cativa factori externi, ci si o reglare a meolismului prin produsi intermediari de meolism. Toate acestea au oferit posibilitatea sa se inteleaga dificultatea dirijarii meolismului prin metode biologice, fizice si chimice. Acum se intelege mai bine de ce sunt atat de dificile problemele legate de vindecarea multor maladii, unele aparent simple.
Din cauza numarului mare de lanturi si cicluri meolice, formate la randul lor din multe secvente meolice implicate apoi Tn autoreglarile mai sus descrise, in organism apar o multitudine de substante, intr-un proces dinamic. Activitatea enzimelor si continutul substantelor normale de meolism, aflate sub influenta a numerosi factori externi si interni, conduc la acumularea substantelor intr-o anumita proportie sau la o activitate enzimatica intre anumite limite, realizandu-se asa-zisele constante biologice normale. Numarul acestora este deosebit de mare si in continua crestere. Valori mai mari sau mai mici fata de normal inseamna maladie. Nu stim insa cum vom putea formula un diagnostic corect, cand este depasita complet memoria, cand o concluzie corecta nu se poate formula decat folosind un maximum de 6 premise si cand aceste premise de multe ori sunt in numar de 20 sau chiar 30.In tarile avansate, pentru a da un diagnostic corect si pentru a formula o medicatie adecvata, se fac minimum 30 determinari, vizand activitatea enzimatica sau valoarea unor substante din sange, lichid cefalo-rahidian,
urina ctc. in ciuda acestui fapt, posibilitatea unui bun diagnostic este limitata din cauza ca nu exista programe adecvate, care sa se bazeze pe multitudinea de date existente si care trebuie corelate prin prisma tuturor interconexiunilor. in acest sens, trebuie consultata schema meolismului intermediar a lui Nicholson, care reprezinta interconexiunile prin substrat comun, cele biocncrgctice, cele de represie-inductie si stimulare-inhibitic, schema care sustine afirmatiile noastre. Credem ca cele doua scheme anexate vor constitui un material stiintific interesant pentru toti cei care lucreaza in domeniile care se ocupa cu problemele vietii in general, si chiar pentru cititorul nespe-cialist, dornic de a afla misterele vietii si a intelege mai bine complexitatea meolismului, precum si afirmatiile noastre.In urma efectuarii, timp de 8 ani, a unor cercetari referitoare la supravietuirea telor la temperaturi scazute, am fost pus intr-o situatie deosebita atunci cand a trebuit sa interpretez rezultatele mele corelate si cu rezultate din literatura de specialitate. Am ajuns la concluzia ca singura posibilitate este de a reprezenta cantitativ, pe schema meolismului intermediar a lui Nicholson aceste rezultate. Era vorba de multe enzime si foarte multi aminoacizi, oze si poliozide, lipide,
vitamine etc. Am reprezentat printr-un cerc mai mic sau mai mare continutul de substante, iar activitatea cnzimatica mai mare sau mai mica prin 1-5 linii. Au rezultat doua scheme meolice in care sunt prezentate acumularile si transformarile substantelor in meolismul intermediar la tele cu rezistenta mare (. 8) si cu rezistenta mica la ger (. 9). Era o reprezentare sintetica cantitativata, care scotea in evidenta faptul ca intre tele rezistente si nerezistente exista diferente la nivelul a cel putin 50 indici meolici, pentru ca unele te pot fi distruse de temperaturi scazute cuprinse intre +5AC si -l0AC, iar altele supravietuiesc, in proportie mare, intre -35AC si -40AC, acestea din urma intrunind un numar foarte mare de indici meolici. S-a putut formula astfel teoria tipurilor meolice, prezentata la congrese internationale, prin care se sugerau procedee de marire a rezistentei la frig, precum si ceea ce trebuie evitat pentru a nu micsora rezistenta la frig cu A25%. Schemele scot in evidenta ca dominant factorul genetic, care induce un anumit tip de meolism. Factorul ecologic, natural sau impus prin masuri agrofitotehnice, influenteaza nu cu mai mult de 25% in plus sau in minus. Combinarea acestora are rezultate deosebite, in acest sens formuland unele recomandari.
Este interesant faptul ca biochimia rezistentei la temperaturi scazulte se suprapune peste chimia rezistentei la agenti patogeni criotoleranti. Apare apoi o interesanta constatare: tele au nevoie de frig, de temperaturi scazute, dar nu letale. Cerealele de toamna care nu trec prin frig nu se "imprimavareaza" si nu dau productii mari. Cerealele de toamna semanate primavara conduc la o productie de 100 g/ha.
Aplicandu-se acelasi procedeu in biochimia umana, vom obtine scheme asemanatoare pentru normal si patologic, pentru o boala sau alta. Vom utiliza si cunostintele referitoare la autoreglarile meolice mai inainte amintite. Pentru vindecarea pacientului vom folosi acele substante din produse vegetale (te medicinale), din alimente vegetale si animale, precum si din produse de sinteza, care se adreseaza sccvetelor perturbate de factorul patogen. Luand in considerare cauzele maladiilor, se poate spune ca poate fi vorba de boli fiziologice provocate de malnutritic, malabsorbtie, maltransport in organism, malutilizare si dereglari provocate de factori heterogeni. Apoi, sunt bolile provocate de agentii patogeni, boli care nu afecteaza organismele cu sistem imuno-chimic de rezistenta si atac asupra agentilor patogeni sau afecteaza neglijabil. Exista, de asemenea, erori innascute de meolism foarte clare, determinate genetic, si altele tot determinate genetic, dar ascunse, cum sunt, de exemplu, alergiilc. Acestea din urma pot fi tratate cu oarecare succes si cu produse pe baza de catina.
Catina alba contine minimum 60 substante fiziologic active care se adreseaza tuturor aspectelor mai sus prezentate, motiv pentru care putem intelege de ce catina alba este folositoare in atatea maladii, intelegem si efectul altor te medicinale, pentru ca toate tele medicinale actioneaza printr-un minim de 30 substante pe care le contin, cu specificitati le de rigoare. Asociind catina alba si cu alte te medicinale, cu nutritie adecvata si cu medicatia clasica
medicamente de sinteza - putem realiza un tratament eficient preventiv si curativ.
Pe schema meolismului intermediar, unde este indicata si autoreglarea meolismului prin produsi intermediari de meolism (represie-inductie, stimulare-inhibitic, precum si interconexiunile prin substrat comun si biocncrgctice), daca s-ar indica prin puncte de culoare neagra secventele din meolismul intermediar unde intervin substantele din catina alba, s-ar constata un minimum de 60 secvente meolice. Aceste secvente se gasesc in toate lanturile sau ciclurile meolice de baza. Se observa, de asemenea, sincrgismul tuturor efectelor meolice si deci si lipsa unor inhibitii sau a unor represii datorate produsilor de meolism intermediar. Se deduce ca este un caz absolut ideal si explica uluitoarele efecte ale catinei albe. Nu excludem prin aceasta utilizarea si a altor produse din alte te medicinale, din tele curente folosite in nutritie, din produsele de origine animala sau medicatia clasica, in functie de particularitatea problemei tratate. Toate acestea sunt in functie de cunostintele competente ale specialistilor.
Pentru cazul particular al diabetului insulino-nondependent se folosesc produsele din catina alba cu rezultate bune, asa cum au demonstrat cercetarile realizate in colaborare cu prof. dr. C. Ionescu Targoviste. La acest tratament se mai poate asocia medicatia clasica, eventual in doze mai reduse, daca se dovedeste ca totusi tratamentul cu preparate din catina alba nu este suficient. Tratamentul se asociaza si cu cele indicate de catre dr. farmacist Bojor, si anume cu frunze de dafin, dud, teci de fasole, frunze de nuc,
urzica ctc. Se completeaza tratamentul cu surse naturale de carotenoizi sau cu vitamina A, ioni de crom si vanadiu, slung (carne de la gat cu glanda tiroida), sare cu iod, un inhibitor al gluca-gonului, daca se cunoaste. Se interzice consumul de mustar, excesul de
glucide si altele recomandate de medic, precum si acidul citric sau excesul de acid citric. Se recomanda purtarea la pacient a glucozei sau a mierei de albine, pentru a evita consecintele unei eventuale hipoglicemii. Tratamentul poate fi desigur diferit, prin includerea unora dintre tele care au acelasi efect.
Eficienta tratamentelor este dependenta de cunostintele celor care formuleaza diagnosticul si medicatia si in particular de caracteristicile fiecarui organism. Se pot asocia mai multe substante naturale sau de sinteza, in functie de competenta colectivului implicat in rezolvarea problelmei. Aceasta eficienta se poate realiza numai daca colaboreaza medici, biochimisti, biofizicieni, biologi, farmacisti si, nu in ultimul rand, informaticicni. Pana nu se realizeaza aceste deziderate, problema diagnozei exacte, a medicatici exacte, a regimului de urmat, a sanatatii deci, ramane deschisa.
Tratamentele cu te medicinale sunt superioare pentru ca nu sunt monofactoriale si, in acelasi timp, verificate in timp, nu dau reactii adverse atat de mult intalnite la produsele de sinteza. in acelasi timp este indicat sa se reactiveze tratamentele cu seruri si
vaccinuri pentru stimularea sistemului imunochimic de aparare, mult slabit chiar si prin utilizarea antibioticelor. Sa insistam asupra celor descoperite de Pasteur, hulit in emea lui de unii dintre medici, considerati la emea lor somitati si sa nu uitam ca, in treacat fie spus, Pasteur a fost chimist.