Talpa-gastii este o ta care creste pe terenuri necultivate, numita in unele locuri si cione. coada-leului, creasta-cocosului, iarba-flocoasa sau somnisor.In scopuri medicinale, de la aceasta ta se folosesc partile aeriene si inflorite ale tei

Herba Leonuri. Ele contin un principiu amar, ulei volatil, o sa-ponina si un alcaloid.

Cercetarile mai noi au constata ca talpa-gastii are proprietati asemanatoare valerianei. Se foloseste pentru reglarea batailor inimii de originfi'nervoasa, linistirea starilor de sufocatie in astma, pentru reglarea presiunii sangelui, facand sa scada tensiunea arteriala. Se recomanda in toate starile in care organele sunt antrenate de o excitatie nervoasa. Datorita principiului amar are si actiune stomahica.
Se poate folosi sub forma de ceai (15 g ta ma-runtita la 200 g apa) din care se iau 35 linguri pe zi.In anumite stari nervoase urmate de balonarea stomacului, ceaiul se recomanda a se prepara dupa urmatoarea formula : dintr-un amestec de talpa-gastii, chimion, valeriana si fenicul (din fiecare cate 20 g) se infuzeaza o lingura cu o ceasca de apa. Dupa 15 minute, ceaiul se strecoara si se indulceste cu zahar. Se beau 3 ceaiuri caldute pe zi.
Talpa-gastii se poate folosi si sub forma de tinctura. care se prepara din 20 g ta la 100 ml alcool de 70A care se macereaza timp de 78 zile. Se iau 2040 picaturi de 23 ori pe zi.
Talpa-gastii intra in compozitia ceaiurilor : sedativ, calmant, antiastmatic, a ceiului impotriva tulburarilor cardiace, precum si a ceaiului pentru bolnai hipertensi.