Este un arbore guros, cu ramuri noduroase. intinse orizontal. are scoarta brazdata adanc, frunze caracteristice, fructe sub forma de ghinde.

Se foloseste scoarta.
Este foarte raspandit. Se intalneste in toata tara. incepand cu zona de campie si pana in zona dealurilor sau chiar montana inferioara.
Se recolteaza primavara, la inceperea circulatiei sevei, numai scoarta neteda a ramurilor de 3-5 ani (cele cu grosimea de 10-30 cm) de pe arborii rezultati din taieri. Recoltarea se face prin segmentarea tulpinii printr-o taietura dubla circulant si unirea lor cu o taietura longitudinala. Se obtin fragmente de coaja sub forma de tub.
Este astringent si antiseptic asupra florei microbiene, hemostatic si cicatrizam.
Se recomanda in emerite, melene si metroragii.
Intern: sub forma de fiertura (decoct - 2 lingurite la 200 ml apa rece. Se fierbe 20-30 minute, se beau 2 ceaiuri pe zi) se intrebuinteaza pentru combaterea diareei,avand proprietati antitoxice si an-tiseptice asupra Horei microbiene care a produs deranjamentul stomacal.
fxtern (3 lingurite la 300 ml apa rece sub forma de gargara, comprese, bai de sezut, spalaturi vaginale) se foloseste in tratarea hemoroizilor, fistulelor anale, leucoreei, faringitei, gingitei, arsurilor, degeraturilor, transpiratiei excesive a mainilor si picioarelor, plagilor care supureaza.
Coaja de stejar se fierbe cu piatra acra iar decoctul obtinut se tine in gura contra durerilor de dinti, macerata in otet, la care se adauga si alun, se recomanda contra gingitelor. Contra durerilor de masele se mai foloseste si zeama de coaja de stejar, cu coaja de paduret, putregai de rachita si piatra acra.
Dintr-o lingurita de ghinda prajita si macinata se prepara o cafea care regleaza scaunul in diaree; se bea dimineata pe stomacul gol o cescuta. neindulcita.