Se datoreaza dereglarii meolismului proteinelor, care provoaca inflamatia articulara, datorita depunerilor de cristale de acid uric la nivelul articulatiilor, fiind prinse si unele organe, in special rinichii.
Simptomele care apar in aceasta boala sunt la nivelul articulatiilor. Acestea sunt tumefiate (umflate), dureroase, rosii, pielea de deasupra este intinsa si lucioasa, in fazele de inceput ale bolii este afectata o singura articulatie, apoi pot fi afectate mai multe articulatii odata. Cel mai frecvent, simptomele apar la nivelul articulatiei degetului mare de la picior (mai ales la debutul bolii). Pe parcurs sunt afectate si alte articulatii: de la genunchi, de la glezna, de la celelalte degete de la picioare, in general sunt afectate articulatiile membrelor inferioare.
Daca boala progreseaza, sunt atinse si articulatii situate mai sus: sold, bazin,
coloana vertebrala, clavicule. De retinut ca primul atac de
guta apare noaptea, datorita unui exces alimentar, bauturi alcoolice, fumat, stres,
oboseala sau chiar datorita unei interventii chirurgicale. Durerile pot aparea la genunchi, la glezna, la celelalte degete de la picioare, in general sunt afectate articulatiile membrelor inferioare. Durata unei crize este riabila (de la 1-2 zile pana la cate saptamani), dupa care dispare chiar si fara tratament. intre crize exista un interl in care pacientul nu are nici un simptom, in evolutie; daca nu este tratata boala, se formeaza noduli (tofi gutosi) in jurul articulatiilor (la nivelul cotului, antebratului, tendonului lui Ahile). Cea mai caracteristica depunere a acestor noduli este la nivelul urechii. Pentru diagnostic este important de demonstrat cresterea nivelului acidului uric in sange.
Foarte important in evolutia gutei este faptul ca, la prima aparitie a artritei gutoase manifestate la articulatia metatarso-falangiana a primului deget unde apar dureri, sa se inceapa
cura de apa argiloasa,
regimul alimentar antitoxic, pentru evitarea unor infectii urinare, cresterea hipertensiunii arteriale si pentru mentinerea unui pH constant acido-bazic. Cura de
argila trebuie sa fie continuata pentru a preveni agrarea bolii, pentru a nu fi atinse si articulatiile mari (sold, bazin), coloana vertebrala, clavicula. in cazul acestei afectiuni, ingerarea apei argiloasc se face fara pauza de 7 - 10 zile.
Regimul alimentar atoxic este de o importanta deosebita pentru mentinerea nivelului acidului uric in limitele accepile. Alimentele bogate in purine trebuie evitate total: ficatul, rinichii, molustele,
carnea si mezelurile grase,
pestele gras,
legumele cu pastai: fasole,
linte etc, stevie, rza de Bruxelles, mazare, soia, spanac,
sfecla rosie, pastarnac, salata, dovlecel, praz, hrean.
Regimul alimentar atoxic si cura cu apa argiloasa sunt utile si pentru evitarea hipertensiunii arteriale, bolilor cardiace, diabetului zaharat, arterosclerozei.
Se recomanda consumarea unor alimente cum sunt: peste slab, pastrav, lipan,
lapte de ca. lapte batut,
branza de ca,
carne de vitel, de nat, iepure, caprioara, carne de gaina fara piele, uleiuri presate de floarea-soarelui, dovleac. Consumarea de
fructe si legume proaspete, capsuni, zmeura, fragi, afine, caise, prune, cirese, pere, struguri, mere, visine,
pepene galben, lamaie, masline, pastarnac, salata, dovlecel, hrean, rza, morcovi, patrunjel, telina, ceapa si usturoi. La fiecare masa, ca aperitiv, sa fie consumata
salata din rza, in amestec cu alte legume, putin ulei si lamaie. Trebuie consumate
sucuri de rza, morcovi, telina, zmeura, caise, citrice, in special din lamaie si baute in loc de apa. Tratamentul filoterapeutic se poate face consumand
ceaiuri din pulberi de te: mcrisor, urzica, catina, papadie, pir, frunze de mesteacan.
Apa argiloasa este cea care fixeaza elementele urma aflate in fructe si legume: sulf, arsen, calciu, magneziu, mangan, fosfor, potasiu, cupru si zinc. Ea mentine un pH constant. Apa argiloasa, datorita proprietatilor ei, absorbante, adsorbante, antiseptice, antitoxice, antiparazitare, antiinflamatorii, actioneaza direct asupra fixarii acestora in organism si asupra meolismului.
Apa argiloasa se prepara din 150 ml
ceai din frunze de mesteacan, catina, merisor sau papadie. Dupa fierberea ceaiului se strecoara intr-o ceasca de ceai, in care s-a introdus continutul unui plic din suplimentul nutritiv "Farmec Vital". Dupa 15 minute se amesteca cu o spatula de lemn si se consuma tot continutul din ceasca. La membrele inferioare si superioare este indicat sa se faca bai calde in apa argiloasa, concentratia este de 4 plicuri de pudra cosmetica "Aslavital" la 1 litru de apa. Durata este de la 10-25 minute. in timpul baii, apa trebuie agitata, pentru a mentine suspensia argiloasa in apa. Baile pot fi urmate de aplicarea de
cataplasme direct pe noduli sau in zonele dureroase. Acestea sunt de grosime mijlocie si se mentin 3-3 ore, fiind aplicate de doua ori in cursul unei zile. Cataplasmele trebuie aplicate alternativ, nu pot fi puse simultan in mai multe zone ale corpului. Chiar daca dispar inflamatiile,
nodulii si durerile, cura de apa argiloasa trebuie continuata pentru combaterea oboselii, surmenajului si
dezintoxicarea organismului. Apa argiloasa este un adjunt al tratamentului medicamentos alopat.