Intoxicatia cu trifolium repenses (trifoiul alb)

Intoxicatia cu Trifolium repenses (trifoiul alb)

Trifolium repenses este o ta perena cu tulpina taratoare pe care pornesc frunze lung-petiolate si ramuri erecte erecte ce poarta in varf florile al 121i86b be, grupate in capitule globuloase. Dupa, fecundatie florile devin brune pana la roscate si se rasfrang in jos.

Este o specie comuna in toata tara prin pasuni si fanete mezofile, pe marginea drumurilor si in locuri slab saraturoase. Uneori se cultiva ca ta furajera. Prezinta o mare valoare furajera fiind indicata in special pentru pasuni deoarece suporta bine calcatul si pascutul, regenerandu-se usor.

Principii toxice. Planta contine urmatorii glicozizi cianogenetici: linamarina si lotusautralina. Acesti glicozizi sub actiunea linamarazei (ferment hidrolizant, prezent in alte celule ale tei), elibereaza acid cianhidric. Trifoiul alb contine, de asemenea saponine si derivati flavonici, ce actioneaza asupra musculaturii netede a intestinului.

In general, trifoiul alb amestecat cu alte te furajere, nu este periculos.

La vaci si oi gestante, trifoiul alb administrat repetat si in doze mari provoaca moartea fetusului sau ii opresc dezvoltarea. Consumand in doze mici, o perioada mai indelungata produce perturbari la nivelul tiroidei sau chiar aparitia gusei, deoarece acidul cianhidric este transformat in tiocianat. Unele varietati noi de trifoi alb, foarte productive dar bogate in acid cianhidric, provoaca adesea bovinelor meteorizatii acute urmate de intoxicatii mortale, cu evolutie rapida, caracteristice otravirilor cianhidrice. Pentru a evita asemenea accidente se recomanda ca furajarea sa se faca cu trifoi uscat sau cel putin ofilit, amestecat cu alte specii furajere si sa nu fie introdus in ratie mai multe zile in sir.