Dar, aceste aspecte merg mai departe
Datorita eforturilor stiintifice in a descifra calitatile unor nutrimente sau ale unor componente ale lor bioactr, nutritia devine un pilon puternic in constituirea unor recomandari terapeutice dintre cele mai indraznete.
Una dintre aceste indicarii ar intra in strategia de lupta, de mare speranta, contra cancerului.
Participand la componenta mijloacelor principale al prentiei, a factorilor de anticancerogeneza si impotriva statusului canceros, nutritia reprezinta, astazi, un domeniu bogat in elemente de terapie care sustin lupta contra acestui flagel.
Diferentele intre localizarile in cancer privind frecnta lor, in unele grupe de populatii ale lumii, adesea sunt corelate cu diferentele din compozitia alimentelor din consumul lor.In cancer, datele epidemiologice, experimentale, ale celor clinice si ale studiilor facute pe grupe de indivizi din populatia generala sau speciala cu risc, au demonstrat legatura dintre prezenta si frecnta localizarilor acestei boli cu felul si originea produselor de consum ale alimentatiei din diferitele tari si regiuni de pe glob.
Revizuirea, in acest sens, a celor mai multe dintre aceste observatii si studii, ca si adaugarea celor rezultate din cercetarea medicala a acestui sector de patologie au evidentiat legatura, nu intamplatoare, cu localizarile cele mai sere ale cancerului.
Dintre acestea, cancerul aparatului digestiv (esofag, stomac, intestin) si ale anexelor sale (ficat, pancreas), dodeste aceasta legatura directa sau indirecta cu efectele componentelor alimentatiei si influenta lor.
Insa si alte localizari, tot asa de importante si de gra (cancerul sanului, prostatei, plamanului, sangelui etc.) explica aceasta legatura evidenta, cu principiile acti prezente in nutritie.
In ultimul timp, aceasta corelare a fost si mai mult dodita prin dozarea in circulatia sanguina, la persoanele in studiu, a unor componente din produsele alimentare consumate (structuri chimice, alti constituenti ai lor), clarificand astfel si unele contradictii in interpretarea unor rezultate (mai ales privind elementele produselor alimentare specifice unor regiuni si efectul lor asupra frecntei teritoriale a acestei boli).

Doua tendinte in efectul unor factori de aparitie a cancerului: una pentru si alta impotriva aparitiei lui.

In hrana omului, in produsele alimentare din consumul zilnic si in factorii mediului inconjurator se gasesc doua grupe de elemente-constituenti care sunt legate de patologia cancerului.

Unii, adevarati agenti cauzali, care pot provoca si favoriza aparitia si evolutia lui, sunt, in cea mai mare parte, de origine nealimentara a hranei

contaminanti sau aditivi.
Altii se opun provocarii acestei aparitii si evolutiei procesului de cancerogeneza sau insasi starii de boala si sunt, in cea mai mare parte, de origine alimentara propriu-zisa sau legate de aceasta (in special produsele naturale, rezervorul imens al hranei) dar, uneori, au si o origine de sinteza.
Deseori, aparitia sau evolutia acestor cancere pare a fi afectata (pentru sau contra) chiar si de schimbarea unei diete curente.
Exista marea probabilitate ca unele din aceste corelatii de cauzalitate, intarite prin do de laborator si observatii clinice, privind alimentatia, componentele ei respecti, sa explice si incidenta unor cancere la animale, intarind si mai mult aspectul largit al unui fenomen real de patologie celulara, in care ADN este singurul "patron" comun al ei.
Acelasi lucru poate este valabil si pentru alte fiinte (cele inferioare) sau getale ale caror celule au acest "ancestral" ADN (probabil o anume parogeneza ce se opreste la o anumita etapa a cancerogenezei).
Doua din bolile gra ale omenirii, care dau cea mai mare parte din mortalitate - maladiile cardiovasculare si cancerul - au ca substrat etiologic, in cea mai mare parte, alimentatia cu componentele sale ("bio" sau mai putin "bio"), care alcatuiesc hrana necesara, cea de toate zilele.
In cancer, mortalitatea progreseaza in mod regulat si implacabil, parand ca nimeni nu poate "sustrage" omul de la aceasta fatalitate.
Este adevarat ca marile statistici din lume arata in fiecare an, in majoritatea tarilor, un real progres al frecntei cancerului, cel putin pentru unele localizari destul de importante ale lui.
Aceasta crestere a numarului de cazuri noi are la baza o serie de factori dintre care cel mai important este cresterea acestor agenti cu potential cancerigen din alimentatie.
Componentelor nealimentare aditionate produselor alimentare naturale le revine o participare esentiala in cresterea acestei incidente de cancer.
Acesti factori determinanti ai bolii canceroase pot fi prezenti in produsele alimentare de consum in mod constient (aditivii) sau inconstient (contaminantii).

O observatie epidemiologica cunoscuta (reamintita si citata in numeroase lucran de specialitate), fiind clarificata si anume cea a influentei mediului inconjurator, a felului de viata si, in special, a alimentatiei, asupra incidentei cancerului in lume, legat de localizarile sale este exemplul referitor la schimbarea frecntei cancerului gastric si cel al colonului la populatia japoneza emigrata in Statele Unite ale Americii.
Astfel, cancerul gastric, care este crescut, ca numar, in Japonia, a scazut mult ca frecnta la acesti emigranti, dupa un interval de 1

2 generatii, ajungand la valorile tarii de adoptie (USA).
La fel, asupra frecntei cancerului intestinului gros - colon - (ca si al sanului sau al prostatei), a avut aceeasi influenta schimbarea alimentatiei si a felului de viata al acestor emigranti, unde, la inceput, in tara lor de origine (Japonia), aceasta frecnta era scazuta, ca apoi, dupa un intrval de timp, acesta sa creasca la nilul tarii adopti (SUA).
Acest fenomen a fost explicat corect (ca si in alte exemple de acest gen), ca fiind, mai ales, legat de schimbarea felului de alimentatie, printr-o dieta alimentara, alta decat cea pe care a avut-o in tara de origine (alte componente alimentare predominante, o alta forma de preparare a lor, alte aditi, alti contaminanti etc.)