Pesticidele cuprind o grupa de substante chimice folosite in agricultura in protectia culturilor contra daunatorilor

insectelor, ciupercilor si buruienilor (insecticide, fungicide si ierbicide)

uncie din ele dovedindu-se a fi toxice si, in plus, mutagene si cancerigene (prin produsele de degradare sau prin compusii rezultati din meolizarea lor, in organismele i, inclusiv in om)

Cei expusi au fost, mai ales, oamenii ce manipulau sau traiau in zonele unde se foloseau aceste chimicale.
Din pacate, ele au fost gasite in vegetale (legume, fructe), la animale si produsele lor, la peste, ajunse, direct, prin contaminare ori prin interme-diul solului si al apei, dar si la populatiilor consumatoare ale acestor alimente.
Grupa pesticidelor reprezinta unul din importantii poluand ai mediului inconjurator.

Ele contribuie semnificativ la marirea frecventei in cancer (1-5 %).
Unele dintre aceste substante au fost decelate mult timp in sol, in apa si in tesutul adipos al animalelor si al oamenilor supusi testari dupa consu-mul unor astfel de alimente.
Acest fapt a condus la renuntarea folosirii unora dintre ele, ca avand un efect necontrolabil.Intrebuintarea lor in sustinerea recoltelor mondiale a facut ca aceasta problema sa fie pusa in discutie in majoritatea tarilor utilizatoare din lume, mai ales a celor cu o agricultura inaintata si sustinuta.
Degradarea rapida, in timp, a efectelor pesticidelor este foarte importanta, caci de ea depinde persistenta in teren, ca si intervalul necesar de siguranta, pana la aprobarea folosirii in consum a unui asemenea produs depozitat.
Dintre insecticide, cel mai mult folosit in domeniul agricol a fost produsul organo-halogenat (policlorinat difenil

DDT-ul), dar si carba-matii, substantele organo-fosforate etc.
Dintre ierbicide face parte un grup eterogen de substante, ca : triazene, substituenti de uree, dinitroaniline etc.

Iar dintre fungicide, o serie de produsi ca: substituenti aromatici dithio-carbamati, dicarboximide etc.
Dovediti a fi toxici, mutageni sau cancerigeni la animalele de laborator, acest fapt indica suspiciunea si supravegherea eventualei prezente in alimentatia omului, in caz de utilizare a lor in intentia maririi productiei agricole.
Ca o siguranta a diminuarii remanentei lor in sol se utilizeaza, in mod curent, pauza in cultivare sau rotatia culturilor pe terenurile folosite in tehnologia productiei agricole.
In concluzie, se constata a exista do credibile ca unele din pesticide pot contribui la marirea mortalitatii prin cancer.
Ele pot fi factori promotori ai procesului de cancerogeneza.
De asemenea, prezenta lor eventuala in consum nu ar fi legata de o crestere a alimentatiei cu fructe si legume.
Beneficiul folosirii lor in economia mondiala trebuie insotit, acolo unde este nevoie, de o publicitate si o educatie ferma pritoare la pericolul unei ineficiente monitorizari a lor si a produselor noi ce vor fi folosite in itor.
(RITTER L., Cancer, 80,1997; Hcath C, Cancer, 80,1997)
Diferite comitete stiintifice fac recomandari prind securitatea populatiei legat de expunerea la poluarea cu pesticide