Solul terestru este proprietarul unor inepuizabile bogatii de elemente si substante organice si anorganice.In plus, el mai primeste din partea ecosistemelor partenere de totdeauna
apa si aerul
numeroase si diverse alte materiale, ca si de la cel mai activ producator de produse de consum si de deseuri
omul.
Astfel, acest sol, uneori plin de bunuri pana la saturatie, dar si participant la "evenimente" ce duc la pustiirea lui, poate fi o sursa importanta sau chiar principala, a multor substante cancerigene, mutagene sau favorabile dezvoltarii unui teren de risc in cancer.In schimb, contrar acestui aspect, scoarta terestra detine printre rezervele sale primare naturale de bogatie (fauna si flora) si factorii care se opun aparitiei cancerului sau initierii terenului de risc al lui, ori pe cei ce contribuie la reparatiile defectelor biologice celulare care apar, dintre care si stoparea acestui proces de cancerogeneza.
Prezenta in diferite concentratii a unora din acestia proveniti din natura, dar si din exploatarile ei diverse (vegetale si animale) este constatata curent in produsele de hrana a populatiilor.
Aici, poate fi subliniata importanta supravegherii si manuirii cantitatilor de substante folosite tehnologic in domeniile de productie, prelucrare si depozitare a materiilor prime si, apoi, a produselor alimentare primare si secundare rezultate din aceste exploatari.
Remanenta in sol a reziduurilor rezultate de pe urma folosirii acestor cantitati de substante amintite reprezinta inca un parametru, in plus, care trebuie luat in consideratie in
poluarea activa.
Astfel, daca cercetam flora si fauna ce apartin
prin continutul lor biologic
raurilor, fluilor, marilor si oceanelor, se va demonstra prezenta in acestea, directa sau indirecta, a unor contaminanti de origine terestra.
Existenta lor nu are numai o origine naturala si proprie solului, ea este alimentata si de surse permanente generate de actitatile domestice, agroindustriale si din alte domenii profesionale ale omului [90].
Supraincarcarea solului cu substante, zise benefice, prin utilizarea noilor tehnologii, in vederea unei accelerari sau a unei mariri a productiei in agricultura, a facut ca poluarea solului si, indirect, a produselor cerealiere sau a celor furajere sa se faca cu acesti agenti toxici ca DDT, HCH, ingrasaminte azotate sau supraadaugarea accidentala a altora (micotoxine etc), uneori la un nivel de concentratie inadmisibil.
La fel, poluantii atat de numerosi rezultati din actitatea industriala (cum sunt cele metalurgice sau chimice), poluantii care ajung in sol (din care multe sunt metale grele sau metaloizi) au o toxicitate cu putere mutagena sau cancerigena cunoscuta (Ni, Cd, Pb, Zn, Hg, As, Cu, FI).
De asemenea, industriile de prelucrare a materialelor de constructie, cu unii poluanti radioacti sau cancerigeni, ori de extractie, cu gudroanele lor, ca si deseurile si reziduurile industriei alimentare sau zootehnice sunt, iarasi, un rezervor destul de important de producatori de contaminanti ai solului prezenti in emisiile lor gazoase, pulberi, suspensii de particule nocive etc.
O serie din acesti contaminanti de origine terestra au fost amintiti anterior, caci o parte din ei polueaza, in acelasi timp, si apa si aerul.
Acest trio de ecosisteme - aer, apa, sol - alimenteaza, in permanenta, ciclul trofic (in general, cu cantitati admisibile sau, uneori, tolerate) cu numerosi si diversi contaminanti, prin etapele lor de " reconcentrari " a acestor agenti toxici - regnul vegetal, regnul animal si, catre final, omul (ce se bucura de partea continutului natural benefic al acestui lant) - dar care este totdeauna circumspect, sever, intelept si, uneori, nevoit tolerant cu "sicanarile" acelei parti a materiei "negative" (poluante), asupra evolutiei etii lui pe care o doreste sa fie limpede si pura.