Se poate spune cel mult ca aceste studii nu au dovedit mare lucru. In total, trei dintre anchete indicau ca riscul cardiovascular creste in functie de consumul de grasimi saturate, celelalte trei negasind nici o legatura intre cele doua aspecte. In ceea ce priveste grasimile nesaturate, un studiu le considera generatoare de risc cardiovascular, altul le atribuia un rol protector, celelalte patru nu aveau nimic special de remarcat. Balanta se inclina usor impotriva colesterolului alimentar (trei studii defarabile fata de doua studii neconcludente).
In sfirsit, in ceea ce priveste colesterolul, nici unul dintre studii nu a reusit sa-l asocieze in mod semnificativ cu mortalitatea prin boala cardiaca. De fapt-* aceste studii indelungate si costisitoare nu au facut decit sa confirme niste constatari de bun-simt sau ceea ce stiau de mult nutritionistii, si anume ca regimurile bogate in legume si fructe au un efect benefic asupra sanatatii, iar consumul de grasimi saturate predispune la un colesterol crescut. Dar gigantii industriei alimentare si laboratoarele farmaceutice aveau sa traga cu abilitate foloase din impactul unor asemenea studii asupra publicului larg, din interpretarea lor in mass-media de catre unii medici - precum doctorul Frederick J. Stone, asociat el insusi la studiul Boston-Irlanda , ca si din aparitia altor studii, de data aceasta clinice.
Caci trei A bombe A r exploda, una dupa alta, in anii 1981, 1982 si, respectiv, 1984, odata cu publicarea, puternic mediatizata, a studiilor intreprinse de Oslo Study Group327, MRFIT. (Multiple Risk Factor Intervention Trial)328 si de LRC-CPPT (Lirfid Research Clinics Coronary Primary Prevention Trial)329. Acestea erau diferite si, a priori, mai fiabile decit precedentele, in sensul ca era rba de studii de interventie, in cursul carora se a elutia a doua grupuri de participanti, unul care primea un tratament, celalalt - care isi modifica putin sau deloc obisnuintele.

Studiul Oslo a implicat 1 232 de barbati sanatosi intre 40 si 49 de ani, si avea ca obiectiv sa evalueze impactul renuntarii la fumat si al scaderii colesterolului sanguin asupra riscului cardiovascular. O parte dintre participanti primisera sfaturi nutritionale care, prin reducerea consumului de grasimi saturate, alcool si zahar alimentar, si prin cresterea consumului de grasimi polinesaturate sau de piine integrala, urmau sa duca la scaderea colesterolului. Li s-a cerut, de asemenea, sa fumeze mai putin. Ceilalti participanti si-au modificat nesemnificativ modul de viata. Dupa cinci ani, colesterolul total scazuse cu 17 % in grupul de interventie si cu numai 4 % in grupul de control. In acelasi timp, mortalitatea in grupul de interventie se situa sub pragul de 3 3 %, iar cea cardiovasculara, sub 55 %, fata de grupul de control. Rezultatul, se pare, nu mai avea neie de comentarii.
Studiul clinic efectuat de MRFIT asupra unui numar de 12 866 de barbati cu virste cuprinse intre 35 si 57 de ani isi propunea ca, prin scaderea colesterolului sanguin, sa evalueze posibilitatea reducerii ratei mortalitatii procate de bolile cardiovasculare in rindul unei populatii cu risc. Participantii au fost supravegheati timp de sapte ani. National Heart, Lung and Blood Institute (NHLBI), organism afiliat la National Intitutes of Health din SUA, a comentat cu surle si trimbite rezultatele acestui studiu. Potrivit responsabililor cercetarii, ea demonstra ca, prin scaderea cu 1 % a colesterolului sanguin, riscul de boala cardiovasculara scadea si el cu 2 96.
LRC-CPPT si-a propus sa studieze efectele unui program de reducere a colesterolului cu ajutorul unui medicament. Au fost selectionati 3 806 barbati intre 35 si 59 de ani. Un grup a primit un placebo si recomandari de nutritie menite sa scada colesterolul. Celalalt grup a primit un medicament, colestiramina. Participantii au fost supravegheati medical timp de sapte ani. La sfirsitul anchetei, cercetatorii de la LRC-CPPT nu au socotit necesar sa astepte publicarea rezultatelor in Journal ofthe American Medical Association. La 12 ianuarie 1984, au concat presa si i-au comunicat convingerile lor. Dupa ei, studiul LRC-CPPT demonstra in chip concludent ca A riscul de boala coronariana poate fi redus prin scaderea colesterolului din singe. Ori de cite ori colesterolul scade cu 1 %, ne putem astepta la o scadere cu 2 % a riscului de infarct. Aceste rezultate au largi implicatii pentru milioane de americani si, puse in practica, r putea reduce substantial numarul mare de accidente cardiace si de decese din aceasta cauza, cu care se confrunta aceasta tara si multe altele ! A Preluat de marea presa americana, mesajul anti-colesterol avea sa se impuna in urmatorii cinci ani fara prea mare impotrivire, modificind profund modul de viata a milioane de americani si, intr-o mai mica masura, de europeni. Apoi vintul s-a pornit sa bata din alta directie.

STUDIILE NU ERAU, TOTUSI, CONCLUDENTE
Departamentul pentru Agricultura al SUA, precum si alte instante stiintifice si-au indreptat din nou atentia asupra studiilor care dadusera semnalul marii campanii anti-colesterol. Si atunci au aparut surprizele.
Studiul Oslo, cu deosebirile lui zdrobitoare intre indicii de mortalitate ai celor doua grupuri studiate (sub 33 %, in faarea grupului de interventie), daduse mari sperante omenirii. Dar, privite mai indeaproape, lucrurile nu mai pareau la fel de evidente. Astfel, consumul de tutun scazuse cu 45 % in grupul de interventie si, de asemenea, greutatea membrilor aceluiasi grup scazuse in medie cu 5 kg

doi factori care erau prea de-ajuns pentru a explica diferentele de mortalitate constatate. Dar, mai cu seama, aceste diferente nu rezistau la analiza. Astfel, se inregistrasera, intr-adevar, numai 16 decese in grupul de interventie, fata de 24 in grupul de control, dar, dupa ajustare (statistica), aceste valori nu mai spuneau mare lucru. Autorii raportului scriu : A Daca ar fi fost exclusiv rba de un studiu nutritional, diferenta de mortalitate dintre cele doua grupuri nu ar fi avut, probabil, nici o semnificatie din punct de vedere statistic. A
Studiul MRFIT se raporta la rezultatele obtinute in doua grupuri de participanti. Primul grup, numit Special Intervention (SI), avusese ca obiective : renuntarea la fumat, reducerea tensiunii arteriale si a colesterolului sanguin prin pierderea in greutate, diminuarea grasimilor saturate (8 %, in loc de 14 %) si a colesterolului alimentar (250 mg pe zi, in loc de 450 mg), precum si urmarea unui program de sfaturi dietetice. Membrii celui de-al doilea grup, numit Usual Care (UC), s-au aflat doar sub supravegherea medicala a unui medic local. La inceputul studiului, colesterolul sanguin total era, in ambele grupuri, de aproximativ 253 mg/dl. La sfirsitul anchetei, el era de 235,5 mg/dl in grupul SI si de 240 mg/dl in grupul UC. Cum eluase mortalitatea prin boala coronariana in cele doua grupuri ? S-au inregistrat 17,9 decese la o mie de participanti, in grupul SI, deci 115 in total, fata de 19,3 la mia de participanti (124 decese in total), in grupul UC. Diferenta de doar 9 decese in minus, inregistrata in grupul SI, se situa mult sub asteptarile cercetatorilor. Ea a fost atribuita scaderii colesterolului dar, la fel de bine, putea fi pusa pe seama renuntarii la fumat. Intr-adevar, 46 % din membrii grupului UC continuau sa fumeze la sfirsitul studiului, fata de doar 32 % in grupul SI. Mai tulburator a fost faptul ca, atunci cind s-a calculat cumulul de decese, indiferent de cauza lor, s-a constatat ca indicele de mortalitate era, de fapt, mai ridicat in grupul SI (41,2 %o, adica 265 de decese) decit in grupul UC (40,4 %o, adica 260 de decese)! Diferenta era foarte vizibila in cazul hipertensivilor tratati medical, care numarau 15 decese in plus in grupul SI, semn ca anti-hipertcnsoarele comporta riscuri certe. in realitate, cu toata bunainta din lume, este greu sa in operatiunea MRFIT dovada incontesila a faptului ca o scadere a colesterolului ar antrena o diminuare a riscului cardiovascular.
Participantii la studiul LRC fusesera si ei impartiti in doua grupuri, de cite aproximativ 1 900 de persoane fiecare. Grupul place-bo a urmat doar sfaturi nutritionale, in timp ce grupul de interventie, care beneficia de aceeasi asistenta nutritionala, primea in plus si colestiramina. La sfirsitul studiului, grupul placebo a inregistrat o scadere a colesterolului total cu 5 % si a colesterolului LDL (colesterolulA rau A) cu 8 %. In grupul de interventie, colesterolul total scazuse cu 8,5 %, iar colesterolul LDL cu 12,6 96. In grupul placebo se inregistrasera 187 de decese sau accidente coronariene, fata de numai 155 in grupul de interventie. Persoanele din grupul de interventie, care isi luasera cu cea mai mare regularitate dozele de colestiramina, au inregistrat o scadere a colesterolului cu 2 5 % si a riscului coronarian cu 5 % fata de persoanele din grupul placebo, de unde a rezultat regula : 1 % mai putin colesterol = risc cardiovascular mai mic cu 2 %. Daca binefacerile colestiraminei pareau evidente, faptul se datora si modului in care fusesera prezentate rezultatele. Astfel, 9,8 % din membrii grupului placebo fusesera victimele unor atacuri fatale, fata de 8,1 % din membrii grupului de interventie. In loc sa prezinte aceasta diferenta relativa, adica o distanta de numai 1,7%, cercetatorii au recurs la area cifrelor absolute, care dadea o diferenta de 19%.
Dar aceasta nu a fost singura critica in ceea ce priveste rezultatele studiului LRC:
* Cind se ia in considerare totalul deceselor dintr-un grup si din celalalt, nu se constata aproape nici o diferenta: 71 de decese in grupul placebo, 68 de decese in grupul de interventie. Colestiramina nu a permis deci reducerea mortalitatii.
* Cancerele gastrointestinale au crescut cu 700% in grupul de interventie. Acest aspect al politicilor masive de reducere a colesterolului ramine ingrijorator. Un studiu aparut in Journal of the American Medical Asso-ciation, in aprilie 1990, lasa, de altminteri, sa se inteleaga ca o scadere a colesterolului preceda, de fapt, aparitia cancerelor colorectale, nefiind, cum s-a crezut, consecinta procesului de cancerizare. Ceea ce inseam-
na ca regimurile anti-colesterol sint, probabil, periculoase si ca, practic, colesterolul protejeaza impotriva dezltarii cancerelor i Efectul anti-colesterol al colestiraminei este departe de a fi nemaipomenit, daca judecam dupa diferenta dintre cele doua grupuri. Costul tratamentului, in schimb, este naucitor, pentru ca un asemenea program inghite, in medie, 6 000 de franci de persoana pe an. Exista metode mai eficace si mai ieftine de ameliorare a nivelului colesterolului si a sanatatii cardiovasculare, asa cum sint pe cale sa demonstreze medicii Dean Ornish si Lee Lipsenthal de la Preventive Medicine Research Institute din Sausalito (California)331- 332. i Studiul LRC este departe de a fi exemplar, pentru ca exigenta A dublu-orb A s-a aplicat la mai putin de jumatate dintre participanti (unele persoane stiau daca primesc un placebo sau medicamente, iar cercetatorii stiau si ei), ceea ce este contrar regulilor de desfasurare a unor asemenea studii.

INTOARCEREA LA BUNUL SIMT
In septembrie 1989, NHLBI marturisea ca facuse, Apoate, o eroare crezind ca relatia dintre colesterolul din singe si bolile coronariene putea fi extrapolata pornind de la o realitate proprie unor barbati albi de virsta mijlocie A. NHLBI recunostea ca nu avea informatia clinica necesara pentru a putea recomanda femeilor si barbatilor mai in virsta sa-si diminueze colesterolul in acelasi mod Tot atunci, revista Nutrition Week remarca faptul ca medicamentele hipocolesterolemiante trebuie luate toata viata, la un pret aiuritor si pentru o speranta de viata cu doar sase luni mai mare, in cel mai fericit caz. Revista adauga ca 93 % dintre atacurile de cord fatale au loc dupa virsta de 50 de ani si ca, in acel moment, nu se putea sili nici o relatie intre colesterolul sanguin si riscul coronarian
In 1990, doctorul Muldoon publica in British Medical Journal rezultatele compilarii a 22 de studii controlate, care evaluasera efectele scaderii colesterolului sanguin asupra mortalitatii cardiovasculare. Concluzia cercetatorilor: singurul efect care reiese din aceste practici este o crestere a mortalitatii globale335! Un demers similar a dus la publicarea unui raport recent in ziarul Circulation"A. Cercetatorii au trecut in revista rezultatele a 19 studii, care au cuprins aproape 650 000 de persoane din lumea intreaga. Concluzia ? La femei, mortalitatea nu are nimic de-a face cu nivelul colesterolului. La barbati, mortalitatea este aceeasi, indiferent daca nivelul colesterolului este crescut sau moderat. Dar un colesterol scazut este asociat cu o mortalitate mai accentuata decit un colesterol crescut.
Astazi, comunitatea medicala ramine impartita, chiar daca sint ci

si nu putine

care se ridica pentru a cere intoarcerea la bunul simt. Profesorul Alain Castagne, cardiolog la spitalul Henri-Mondor din Creteil, este de parere ca Amortalitatea, indiferent de cauza, apare putin modificata in ansamblul studiilor avind ca obiectiv scaderea colesterolemiei3 A. Un cardiolog californian reputat, doctorul Thomas Bassler, a calculat ca A miliarde de dolari si milioane de vieti omenesti r fi irosite, daca nu inceteaza lupta impotriva colesterolului. Dar marele public, desigur, ignora astaA339. Un studiu recent, realizat de o echipa de cercetatori de la Yale University, sugereaza ca, dupa 70 de ani, este inutil sa tratezi un colesterol crescut

Daca fobia colesterolului se stinge treptat, apare totusi o intrebare. Cui ii foloseste ea ? Sintem oare, fara sa stim, manipulati de interese puternice si bine organizate ? O intreaga industrie traieste din mesajul anti-colesterol. Milioane de oameni sint diri-jati, la intervale regulate, spre laboratoarele de analize, pentru a-si controla colesterolul. Grupurile farmaceutice au facut adevarate averi comercializind medicamente impotriva colesterolului ridicat. Industria agroalimentara a scos un profit enorm din razboiul anti-colesterol, inmultind felurile de mincare, preparatele A epurate A de colesterol. Ca sa sesizam mai bine perversitatea fenomenului, trebuie sa ne intoarcem, iarasi, cu citiva ani in urma.
Spre mijlocul anilor '80, responsabilii MRFIT si LRC, siguri de rezultatele lor, au desfasurat o campanie de presiune pe linga National Heart, Lung and Blood Institute si pe linga American Heart Association (AHA), pentru initierea unui program de prevenire si de educare a publicului, National Cholesterol Education Program. In timp ce NHLBI batea pasul pe loc, AHA, constituita majoritar din medici, s-a implicat si a depus un asemenea efort incit programul a fost in fine adoptat in 1987. El este inca in vigoare.
National Cholesterol Education Program are ca obiectiv

declarat

sa-i faca pe americani sa-si controleze sistematic nivelul colesterolului sanguin, in scopul

nemarturisit

de a li se prescrie, pe viata, medicamente hipocolesterolemiante (numarul celor aflati in aceasta situatie se ridica la nu mai putin de 2 5 de milioane).
De sapte ani, aceasta masinarie gigantica reprezinta o formidabila conjugare de interese financiare. Medicii vad navalind cohorte de pacienti, nelinistiti sa afle daca au colesterolul A normalA, laboratoarele isi revarsa medicamentele cu tona, industria alimentara agoniseste profituri din produsele fara grasime (non-Jat) sau fara colesterol (non-cholesterol). Mesajul este atit de bine vehiculat, incit a devenit cvasi-imposibil sa-ti mai procuri din vreun supermarket alimentar produsele lactate traditionale. Stresati, constrinsi, consumatorii intorc spatele laptelui integral, brinzeturilor, untului, si se reped la margarina si la alte produse AepurateA. Dar, in 1988, American Heart Association a decis sa-si impinga si mai departe avantajul, punind la punct o strategie menita sa-i aduca milioane de dolari. AHA a hotarit pur si simplu sa-si vinda cautiunea. Conform acestei stratageme, producatorii din industria alimentara ar fi putut obtine dreptul de a folosi numele AHA prin intermediul unei etichete inscriptionate HeartGuide. Aceasta sigla, acordata pentru trei ani, ar fi reprezentat garantia ca produsul alimentar respectiv are virtuti protectoare pentru inima. AHA a intrat in legatura cu mai multe societati, iar tarifele publicitare au fost fixate la trei milioane de dolari pentru trei ani, suma care ar fi fost, fireste, suportata, in ultima instanta, de consumatori. Surprinsi de un asemenea demers, industriasii nu au reactionat chiar cum scontase AHA. Richard Sullivan, vicepresedinte executiv al Association of Food Industries, rezuma, probabil, punctul de vedere al colegilor sai, cind califica programul HeartGuide dreptA extorcare de fonduri Ai La sfirsitul anului 1989, guvernul american a spulberat definitiv visurile aurite ale AHA, interzicind pur si simplu punerea in aplicare a programului respectiv
Sa lasam concluzia acestui dosar in seama profesorului Marian Apfelbaum, nutritionist la spitalul Bichat din Paris : A Daca faceti parte dintr-o familie cu risc coronarian, identificati-va proprin factori de risc, printre care si un eventual exces de colesterol. Daca sinteti cu adevarat in pericol, ingrijiti-va serios si pe toata durata vietii, daca doriti ca ea sa fie cit mai lunga. Daca nu, min-cati cu masura din toate, ca un burghez, fara sa va ginditi la colesterolul dumneaastra A