Dupa o saptamana de festivitati, in seara zilei de 8 septembrie 2001, locuitorii orasului Bremerhaven, Germania, si-au luat ramas-bun, in mijlocul unui spectaculos joc de artificii, de la noua na pentru turisti, realizata in santierele nale Lloyd din localitate.
Vaporul a costat 650 de milioane de marci, putand gazdui, in conditiile cele mai luxoase, 1.936 de pasageri, plus echipajul de 968 de persoane.
Societatea armatoare Norvegian Cruise-Line a elaborat o noua strategie pentru navele ei de croaziera. Va puteti imagina in ce consta noutatea?
Inotia, denumita "Freestyle Cruising", consta in faptul ca fiecare pasager poate lua masa oricand, oriunde si in orice cantitate. Societatea de navigatie spera sa atraga mai multi turisti, in special din Germania si Anglia, oferind meniuri pentru orice gust, fara restrictii cantitative.
Ascensoare cu pereti de sticla ii transporta pe pasageri pe cele sapte punti, covoare groase absorb zgomotul pasilor si niste legitimatii cu banda magnetica deschid usile cabinelor. Cheile apartin trecutului. Cine are ce de platit pentru obiectele din numeroasele magazine de lux, dar nu pentru mancare sau pentru bautura, care nu costa nimic, o face tot cu aceasta legitimatie.
Epoca celor trei mese tine de domeniul trecutului. Turistii pot manca mereu si oriunde se gasesc pe s. Noua restaurante, deschise tot timpul, ingreuneaza alegerea. Calatoria culinara duce, printre altele, in Italia, Hawaii, California si Mexico. Dupa ce te-ai saturat intr-un restaurant, poti intra in urmatorul si-o poti lua de la capat, ziua si noaptea.
Pe langa cele 9 restaurante, pe s se mai gasesc 12 baruri, incat cine consuma numai cate un paharel, vizitand localurile existente, s-ar putea sa nu mai fie in stare sa ajunga la ultimul. Ca sa nu mai vorbim de discotecile care-si asteapta vizitatorii.
Centrul de fitness, deschis ziua si noaptea, poate ajuta la arderea caloriilor inghitite, la fel ca bazinele de inot sau terenurile de sport. Iar daca ii vine cui ideea sa se casatoreasca, o poate face in capela de pe s, iar pentru saptamana de
miere i se asigura un apartament special.
Inotia, care se spera sa fie principala atractie, consta in posibilitatea de a manca oricand, oriunde si, mai ales, oricat. Si acesta e motivul pentru care ne-am permis sa atragem atentia asupra noii conceptii norvegiene.In timp ce santii descopera zilnic relele ce decurg din consumul exagerat de alimente, in special alimente ce provin de la animale, majoritatea populatiei secolului XXI se comporta, cel putin in domeniul nutritiei, ca stramosii nostri de acum cate sute sau mii de ani.
Este extrem de interesant ca intreprinderile turistice au constatat ca, pentru a-i atrage pe clienti, momeala cea mai buna este mancarea.
Calatorind prin Statele Unite, mi-am dat seama cat de greu e sa te abtii atunci cand, intr-un restaurant, dupa ce-ai platit la intrare 10 dolari, poti consuma orice si oricat: salate, supe, ciorbe, mancaruri, fripturi si alte produse de carne, peste, prajituri, torturi, inghetata,
fructe si tot ce mai e comestibil. Ospatarii n-au decat rolul de a lua de pe masa farfuriile care s-au golit si, deoarece nimeni nu pleaca fara sa fie satul pana peste cap, pe locurile eliberate raman si bacsisuri pe masura gradului de saturatie. Dar aceasta se intampla nu numai dincolo de Ocean. Daca nu sunteti prea ocupat cu propria hranire, obserti cum se comporta majoritatea celor care, cu anumite ocazii - nunti, agape etc. -, au acces nelimitat la bunatati culinare. Sau, poate, surprinzandu- in flagrant, veti avea onestitatea de a nu-i judeca pe ceilalti.
Nici noi nu dorim sa condamnam pe nimeni, stiind cum este natura noastra. Lipsa de stapanire in fata bunatatilor nu apartine numai speciei umane. Probabil ca acesta este si argumentul cel mai puternic al celor care sustin ca ne tragem din animale!
Cine mai vrea sa stie ca reducerea cantitatilor de alimente consumate constituie singura si cea mai eficienta masura, dovedita stiintific, de prelungire a vietii si de prevenire si dezvoltare a bolilor
canceroase?
Acum se stie ca, pentru a supravietui, celulele canceroase cu o crestere rapida au nevoie de mai multe calorii decat celulele sanatoase. De fapt, celulele canceroase stau in fata unei dileme. Fie ca nu se vor inmulti mai repede decat restul celulelor din organism, fie ca vor muri in incercarea lor de a se reproduce mai repede decat le permite aportul limitat de energie.In anul 1993, cercetatorii de la Universitatea Tulane, New Or-leans, Louisiana, au urmarit 23 de pacienti cu neoplasm pancre-atic, care au adoptat un
regim sarac in calorii si bogat in fibre. in grupul de control, pacientii care nu si-au schimbat modul de
alimentatie au trait in medie cam 6 luni, in timp ce bolnavii care au acceptat
dieta hipocalorica au trait un an si jumatate.In anul 1998, cercetatorii de la Institutul National de Cancer din Bethesda, Maryland, SUA, au aratat ca
obezitatea asociata cu o alimentatie bogata in calorii creste riscul imbolnavirilor de cancer
pancreatic.In anul care a urmat, aceiasi cercetatori au constatat ca sobolanii tinuti la un regim sarac in calorii dezvoltau cancere de
prostata de dimensiuni mai mici decat cei care se hraneau dupa placere, iar celulele tumorale mureau mai repede si aveau se de sange mai mici si mai subtiri.
"in mod evident", spune Steven Clinton, de la Universitatea de Stat Ohio, Columbus, Ohio, "restrictia alimentara inhiba dezvoltarea tumorilor."
Consumul mai redus de calorii mai are si alte antaje, care ne intereseaza pe toti cei care ne consideram sanatosi si care nu putem impiedica scurgerea timpului.
Stephen Spindler si colaboratorii de la Universitatea California au descoperit ca genele din ficatul soarecilor batrani pot fi facute sa se comporte ca atunci cand animalele erau tinere, reducand pur si simplu cantitatea de hrana timp de patru saptamani. "intinerirea genetica", obtinuta in felul acesta, poate ajuta ca ficatul sa meolizeze mai bine alimentele sau sa elimine toxinele.
Cercetatorii au hranit un grup de soareci cu un regim normal in tot cursul vietii lor. Un alt grup a primit numai jumatate din hrana consumata de primul grup. Iar alti soareci, hraniti normal, au fost trecuti la regimul restrictiv de 50%, timp de o luna, abia cand au ajuns la rsta de 34 de luni, ceea ce corespunde rstei de 70 de ani la om.
S-au examinat 11.000 de gene din ficatul soarecilor si s-a gasit ca, la animalele hranite normal, 46 de gene prezentau modificari legate de rsta - produceau inflamatii si radicali liberi, cu urmari negative asupra sanatatii. La soarecii tinuti la regim restrictiv, 27 dintre cele 46 de gene se comportau ca genele tinere. Dar obsertia cea mai surprinzatoare a fost ca soarecii care au fost supusi la un regim restrictiv doar la o rsta inaintata au beneficiat totusi, in proportie de 70%, de aceasta "intinerire" a genelor. Se stie ca, o data cu inaintarea in rsta, organismul nostru devine mai putin eficient in meolizarea si folosirea medicamentelor si eliminarea toxinelor. Trecerea la o alimentatie restricti, adica hipocalorica, foarte usor realizabila printr-un regim total vegetarian, poate influenta genele din ficat, bucataria organismului. Lucrarea a fost publicata in Proceedings ofthe National Academy of Sciences (voi. 98, p. 10 630, sept. 2001).
Deci, la nici o rsta inaintata nu e prea tarziu pentru a intineri
unele gene, iar metoda nu e deloc costisitoare: reduceti cantitatea
de alimente consumate si, mai ales, nu mancati seara! Si nici
posturile de mai multe zile nu constituie o aberatie, mai ales daca
' se asigura aportul de 8-l0 pahare de apa zilnic.
Cercetatorii nu inceteaza sa ne reaminteasca faptul ca
fasolea soia ofera o protectie deosebita impotri cancerului. Genisteina, un fitoestrogen din soia, favorizeaza moartea celulelor tumorale. Principiul de actiune al genisteinei este explicat astfel: in mod normal, tumoarea se poate dezvolta repede, pentru ca, dupa consumarea rezervelor disponibile de oxigen si glucoza, emite semnale SOS, in urma carora apar o serie de se noi de sange, cu substantele nutritive necesare. Genisteina blocheaza tocmai aceasta posibilitate - impiedica afluxul necesar de sange, si
tumora moare prin infometare.
Relativ recent, in revista Nutrition Review (voi. 56, p. 231-235), se arata ca soia are o actiune favorabila si in prevenirea aterosclerozei, diminuand concentratiile de LDL-C circulant prin urmatoarele mecanisme:
a in primul rand, proteina din soia scade absorbtia intestinala a colesterolului, precum si a acizilor biliari, din care ficatul elabora colesterolul.
a in al doilea rand, proteina din soia creste activitatea receptorilor pentru LDL, grabind scoaterea din circulatie a acestor lipoproteine cu densitate mica.
a in al treilea rand, soia scade colesterolemia, datorita izoflavonelor pe care le contine. Soia contine cel putin 12 izoflavone, dintre care cele mai cunoscute sunt genisteina si daidzeina.
Deoarece structura izoflavonelor este asemanatoare hormonilor estrogeni si pentru ca ele se fixeaza pe
receptorii de estrogen, aratand o afinitate mare pentru receptorul B, se considera ca izoflavonele sunt responsabile pentru efectele asupra lipidelor serice. Se stie ca estrogenii mamiferelor scad LDL-C si cresc HDL-C, pe langa efectul protector asupra selor de sange.
