Segmentul spino-rombo-mezencefalic este alcatuit din centrii vegetativi ai unor reflexe, care au caracter plurimetameric. in madu spinarii se gasesc centri care regleaza reflexele genitale (centrul genitospinal), mictiunea (centrul cospinal), defecatia (centrul anospinal) si miscarile pupilei (centrul ciliospinal).
In trunchiul cerebral sint situati centri ale caror reflexe sint mai complexe, care realizeaza o integrare suprasegmentara: centrul cardiac si somotor, centrul respirator, centri ai reflexelor digestive (secretia salira, voma). Vom exemplifica functionarea unui centru vegetativ din trunchiul cerebral, re-ferindu-ne la centrul cardiac si somotor bulbar. De subliniat ca un asemenea centru nu reprezinta o masa compacta de neuroni cu aceeasi functie: localizarea se face functional, in raport cu densitatea maxima a neuronilor, a caror excitare prezinta efecte somotorii (contracta sau relaxeaza musculatura neteda a selor).


Stimularea zonelor latero-dorsale si anterioare ale formatiei reticulate bulbare determina accelerarea inimii, soconstrictie si cresterea presiunii arteriale (efect cardio-accelerator si presor), pe cind in portiunea mediala a zonei caudale, excitarea produce rarirea ritmului cardiac, re-/ laxarea muschilor netezi ai peretilor sculari, cu sodilatatie,/ si scaderea presiunii arteriale (efect bradicardic si depresor).J Efectul cardio-accelerator si presor se realizeaza prin inter- * mediul caii efectoare a arcurilor reflexe simpatice medulare, in urma cresterii frecventei impulsurilor cu origine in zona presoare, ce ajung de aici la neuronii preganglionari din coarnele laterale ale maduvei spinarii. Efectul depresor se obtine prin rarirea frecventei impulsurilor in aceleasi fibre, prin care se realizeaza actiunea presoare (. 77). Efectul cardio-inhibitor este corelat cu efectul depresor, insa pe calea sistemului para-simpatic cardiac, si anume prin nervul g, al carui nucleu din bulb reprezinta centrul cardio-inhibitor.
Functionarea centrului somotor buibar este reglata prin aferentele care ajung la acest centru venind de la presorecep-torii si chemoreceptorii situati in peretii cavitatii inimii si in se, sensibili la modificarile presiunii arteriale si la concentratiile de 02 si C02 din singe. Scaderea presiunii arteriale, cresterea C02, deficitul de Oz produc, prin reflexe presoare, accelerarea inimii si soconstrictie, iar cresterea presiunii arteriale declanseaza reflexe presoare, cu bradicardic si sodilatatie.
In felul acesta, in repaus, centrul cardiac si cel somotor buibar mentin presiunea arteriala constanta, precum si debitul circulator (cantitatea de singe pompata de inima in aorta) la loarea de cea 5 l/rnin. In efort, presiunea arteriala creste, dar nu excesiv, datorita nervilor aferenti depresori, care reprezinta circuite cu feed back negativ. Debitul circulator creste de la 5 Ijmin la 35 l/min, simultan cu cresterea procentului oxigenului utilizat de tesuturi din singele arterial. Totodata se activeaza, bineinteles, functia centrului respirator si astfel ventilatia pulmonara. Ca urmare a activitatii musculare, consumul de oxigen al organismului poate creste de la 250 nil/min, cit este loarea de repaus, pina la 5000 ml/min in efortul excesiv. In acest mod, in serviciul homeostaziei oxigenului, circulatia si respiratia, sub actiunea centrilor buibari prezinta o remarcabila actire functionala, care asigura constanta parametrului reglat, homeostazia oxigenului tisular.