SENSUL MISCARILOR IN FUNCTIE DE ASEZAREA MUSCHILOR
Sensul miscarii
Depinde de asezarea muschiului, respectiv, de linia lui de actiune, fata de axele articulatiei. Planul miscarii este intotdeauna situat perpendicular pe axul miscarii (care se este ax biomecanic sau ax articular). In unul si acelasi si in jurul axului corespunzator se pot efectua intotdeauna doua miscari cu sens opus, pentru realizarea carora stau la dispozitie doi muschi deosebiti sau doua grupe musculare.
In articulatiile cu doua sau trei axe exista, deci, cate un cuplu (o pereche) de miscari fundamentale (elementare).
Denumirea acestor miscari se face in raport cu urile de m 111b16b iscare in care ele au loc. In ul sagital, in jurul unui ax transversal, miscarile sunt: flexiunea si extensiunea. Ele sunt cele mai importante dintre toate, avand rolul biologic cel mai mare.
In ul frontal, in jurul unui ax sagital (antero-posterior), miscarile sunt adductia (apropierea de corp) si abductia ( departarea de corp).
Toate aceste miscari sunt raportate fata de ul corpului: miscarile membrelor fata de trunchi, miscarile trunchiului fata de ul corpului. Miscarile degetelor sunt raportate la axul (diametrul longitudinal) al mainii, respectiv al piciorului.
Miscarile in frontal ale segmentelor corporale neperechi (gat, trunchi) se numesc miscari de lateralitate (inclinatie laterala).
Miscarile de rotatie in afara sau inauntru se fac in uri orizontale, axul fiind longitudinal.
Pronatia si supinatia sunt miscari de rotatie particulare care se petrec la nivelul antebratului si la nivelul piciorului.
Circumductia nu este o miscare fundamentala ci o combinatie succesiva intre mai multe miscari fundamentale.
In afara celor trei perechi de miscari fundamentale, principale, mai exista si unele miscari speciale: dilatare- constrictie in jurul orificiilor, ridicare- coborare, punerea in tensiune.
2 Actiunea muschiului in functie de axele de miscare ale articulatiei
Unul si acelasi muschi, in ansamblul sau, actionand la nivelul aceleiasi articulatii, care are mai multe axe de miscare si tot atatea perechi de miscari, poate sa aiba mai multe actiuni, cate una in raport cu fiecare ax articular. Dintre acestea, de obicei, una este principala (aceea pentru care incidenta si celelalte conditii sunt mai favorabile), iar celelalte sunt secundare. De exemplu: adductorul lung al coapsei este in principal adductor, dar si flexor si rotator extern (in afara) al coapsei.
Semnificatia si avantajul multiplicitatii actiunilor consta in economie de volum muscular; in asigurarea unei miscari, prin posibilitatea ei de inlocuire in caz de leziune, paralizie, oboseala, existand mai multi muschi de rezerva.
3 Descompunerea actiunii muschiului
Exista muschi care, in raport cu un anumit ax de miscare, fara sa-si schimbe pozitia fata de acesta, se descompun in elemente functionale diferite (in functie de asezarea fata de ax), cu toate ca anatomic se prezinta ca o unitate.
Totalitatea fasciculelor care alcatuiesc o portiune functionala deosebita (care actioneaza in acelasi sens) se numeste 'unitate mecanica'. Unitatile mecanice din cadrul aceluiasi muschi au actiune opusa intre ele.
Descompunerea in unitati mecanice este caracteristica mai mult muschilor voluminosi sau lati, alcatuiti din portiuni cu orientare diferita. De exemplu, deltoidul, in raport cu cu axul transversal al articulatiei scapulohumerale se descompune intr-o portiune posterioara care este extensoare si una anterioara care este flexoare. Gluteul mare, in raport cu axul sagital al articulatiei coxofemurale, este alcatuit dintr-o portiune superioara care este abductoare si una inferioara cu actiune de adductie.
4 Migrarea muschiului peste axul miscarii
Tot in raport cu unul si acelasi ax, dar spre deosebire de cazul precedent, in cursul unei miscari, un muschi isi poate modifica asezarea fata de ax (migrarea peste axul miscarii) inversandu-si actiunea. De exemplu: deltoidul in pozitie normala, cu bratul atarnat vertical, are fasciculele claviculare mediale situate medial de axul sagital, deci cu actiune adductoare. In timpul abductiei, realizata de restul fasciculelor, toate fasciculele devin abductoare, prin depasirea spre laterala a axului.
5 Importanta pozitiei segmentului corporal in eficienta actiunii musculare
Pozitia segmentului corporal din care porneste o miscare are importanta pentru eficienta si sensul unei miscari. Nu intotdeauna pozitia neutra, 'normala', este cea mai potrivita pentru a permite unui muschi o actiune optima. De exemplu, gluteul mare, ca extensor al coapsei are eficienta optima din pozitia de flexiune a acesteia. Coapsa trebuie pozitionata, prin urmare, in prealabil, in aceasta pozitie pregatitoare prin forte opuse gluteului. Prin aceasta, fasciculele musculare sunt supuse unei intinderi pasive care ii faciliteaza, din punct de vedere biomecanic, activitatea. De aici se intelege rostul 'luarii de avant' pentru o miscare puternica.
6 Actiunea muschilor uniarticulari si poliarticulari
Muschii uniarticulari sunt relativ scurti si asezati, de regula, mai profund (ex. brahialul). Prin actiune la distanta, un muschi uniarticular poate produce efecte supra articulatiei vecine, daca segmentele pe care se fixeaza nu sunt imobilizate prin forte opuse.
Muschii biarticulari (ischiogambierii, bicepsul brahial) pot actiona simultan sau alternativ asupra ambelor articulatii peste care sunt intinsi. Prin aceasta angreneaza intr-o actiune comuna mai multe segmente corporale.
Muschii poliarticulari (flexorii si extensorii lungi ai degetelor) nu trebuie sa actioneze succesiv, intr-o ordine fixa, asupra tuturor articulatiilor peste care trec. Ei pot lucra selectiv, in functie de conditiile biomecanice ale momentului dat.
III.1.11 ROLUL MUSCHILOR IN ORGANISM
Muschii scheletici sau somatici realizeaza miscarile corpului. Acestea folosesc pentr mentinerea pozitiei verticale a corpului si pentru deplasarea corpului in spatiu, precum si deplasarea segmentelor corpului, unele fata de altele.
Mentinerea pozitiei verticale a corpului se face prin contractia unui mare numar de muschi. Verticala centrului de greutate al corpului trebuie sa cada, pentru mentinerea verticalitatii, in poligonul de sustinere, format de talpi.
Repartizarea greutatii diferitelor organe pe punctul lor de sprijin, obliga diferiti muschi sa se contracte, pentru a mentine aceste organe in echilibru. De exemplu, la cap, centrul de greutate este situat inaintea punctului de sprijin aflat in articulatia occipito-atlantoidiana. De aceea, capul are tendinta sa cada inainte. Pentru a compensa aceasta, muschii cefei se contracta si astfel, centrul de greutate este deplasat pe verticala punctului de sustinere si capul se mentine in echilibru.
Miscarile de deplasare ale corpului sunt realizate prin mers si fuga.
Mersul este un ansamblu de miscari, executate de muschii membrelor inferioare, care deplaseaza corpul si care sunt insotite de contractia unor muschi care mentin echilibrul.
In mers, caracteristica o da faptul ca baza de sustinere a corpului este formata, alternativ, de cate una din talpile picioarelor. Exista un interval scurt, in care sustinerea este facuta de ambele picioare.
Mersul se realizeaza prin contractia diferitelor segmente ale membrelor inferioare. In acelasi timp, restul musculaturii scheletice, prin contractii variate, determina echilibrul diferitelor parti ale corpului.
Fuga este realizata prin aceleasi contractii care au loc si in mers, dar care se produc cu o frecventa crescuta si cu o intensitate mai mare. Trebuie remarcat ca in fuga, in timpul trecerii greutatii corpului de pe un picior pe altul, care se face cu mare repeziciune, corpul se gaseste, la un moment dat, suspendat in aer, deci, fara punct de sprijin.
In efectuarea acestor functii, muschii scheletici au punctele lor de insertie pe diferite oase, care functioneaza ca niste parghii. Datorita acestui fapt, oasele, articulatiile si muschii scheletici functioneaza corelat, asigurand miscarile corpului. Ele formeaza, in totalitate, impreuna cu nervii care asigura inervatia musculara, aparatul neuro-mio-artro-kinetic (NMAK).
Hormonul stimulator tiroidian (TSH) sau tireotropina, este un hormon glicopro-teic produs in celulele tireotrope ale hipofizei anterioare. Hormonul e [...] |
Hormonul stimulator tiroidian (TSH) sau tireotropina, este un hormon glicopro-teic produs in celulele tireotrope ale hipofizei anterioare. Hormonul e [...] |
MUSCHII SPATELUI Sunt dispusi in cinci planuri: - Planul I [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
Despre sistemul muscular |
Alte sectiuni |
Ai o problema medicala? |