Anatomia functionala a cotului

ANATOMIA FUNCTIONALA A COTULUI

1. ANATOMIA OASELOR

Legatura dintre brat si antebrat este realizata de cot. Din punct de vedere anatomic si bimecanic cotul este astfel structurat incat sa permita doua tipuri de miscari: miscarea de flexie si extensie a antebratului pe brat si miscarea de pronatie-supinatie

La alcatuirea cotului participa trei oase : extremitatea inferioara a humerusului si extremitatile superioare ale cubitusului si radiusului.

EXTREMITATEA INFERIOARA A HUMERUSULUI SAU PALETA

HUMERALA

Este de forma latita anteroposterior, are o margine interna (mediala) pe care se evidentiaza o tuberozitate numita epitrohlee, o margine extrna (laterala) pe care se evidentiaza de asemenea o tuberozitate numita eicondilul humerusului, iar intre aceste margini se afla trohleea propriu-zisa a humerusului.

Pe fata anterioara a paletei humerale se afla fosa coronoida iar deasupra condilului se afla fosa supracondiliana.

Pe fata posterioara a paletei humerale se afla fosa oleocraniana in care intra ciocul oleocraniului in miscarea de extensie.

2 EXTREMITATEA SUPERIOARA A CUBITUSULUI

Ea prezinta pentru articulatie sa cu cotul o scobitura in forma de semiluna numita

marea cavitate sigmoida. In partea anterioara a acestei cavitati se afla apofiza coronoida iar in partea posterioara a aceleasi cavitati se afla oleocraniu.

Interiorul cavitati este captusit cu cartilaj hialin.

EXTREMITATEA SUPERIOARA A RADIUSULUI

Ea prezinta o mica scobitura de forma regulata numita cupula radiala care se adapteaza pe condilul humeral si este acoperita cu cartilaj articular.

Partea superioara a capului radial are forma unui cilindru, este acoperita de asemenea cu cartilaj 525h72f si se articuleaza cu cavitatea sigmoida a cubitusului.

I.2 ARTICULATIA HUMERO-CUBITO-RADIALA

Rezulta trei perechi de suprafete articulare :

a)     Humero-Ulnara

b)    Humero-Radiala care formeaza un ginglim tipic

c)     Radio-Ulnara proximala ,este o articulatie trochoida ,intregita de ligamentul inelar.

Humersul mai prezinta anterior fosa coronoidiana si fosa radiala si posterior fosa oleocraniana. Deasupra si in afara suprafetelor articulare humerale se afla cate o proeminenta nearticulara , epicondilii medial si lateral ,pe care se insera cate un

grup masiv de muschi flexori si extensori ; acesti muschi se dispun pe fetele anterioara si respectiv posterioara ale antebratului.

SUPRAFETELE ARTICULARE sunt acoperite de cartilaj hialin(1-2 mm

grosime). Ele sunt reprezentate de trohlee si condiliu humeral , marea cavitate sigmoida a cubitusului si cupusoara radiala . Cele trei suprafete articulare sunt mentinute in contact de o capsula si de ligamente.

a)     Articulatia humero ulnara este principala articulatie in care se executa

miscari de flexie-extensie , in jurul unui ax transversal care trece prin trohlee si capitul.

b)    Articulatia humero-radiala desi anatomic este elipsoidala , in ea nu se

executa decat miscari de flexie extensie . Absenta miscarilor de adductie abductie se datoreste ligamentului inelar care solidarizeaza radiusul de ulna. Articulatia participa mai mult la miscarile de rotatie .

c)     Articultia radio-ulnara proximala , trochoida , prezinta miscari de rotatie

ale radiusului in inelul osteo-ligamentar format din ulna si ligamentul inelar; prin aceste miscari se fac pronatia si supinatia la care participa si articulatia radio-ulnara inferioara. In miscarile de pronatie radiusul trece inaintea ulnei , iar in supinatie revine in pozitia laterala ulna ramane fixa.

CAPSULA ARTICULARA constituie un manson care uneste pe de o parte extremitatea inferioara a humeruslui , iar pe de alta parte extremitatea superioara a cubitusului si a radiusului. Mansonul capsular se insera anterior pe humerus deasupra, liniei superioare a foselor supracondiliana si coronoida, trece apoi lateral de limita dintre trohlee si epitrohlee; pe fata posterioara a paletei humerale trece limita superioara a fosei oleocraniene si, in continuare, pe marginea externa a paletei , intre epicondil si condil. Pe cubitus, capsula se prinde de jur imprejurul cavitatii sigmoide, iar pe radius la 6-7 mm sub capul radiusului .

Ligamente de intarire a capuslei :

ligamentul colateral radial , in evantai,cu trei fascicole (anterior ,mijlociu si pos

terior) care pornesc de la epicondilul lateral si trec spre pocesul coronoid anterior si posterior de incizura radiala si pe oleocran. Fascicolele anterior si mijlociu cuprind intre ele capul radial si intaresc ligamentul inelar.

ligamentul colateral ulnar , puternic , are tot trei fascicole (anterior ,mijlociu si

posterior (BARDINET); ele pornesc de pe epicondilul lateral si trec spre procesul co-

ronidian , tuberculul anterior al ulnei si respectiv spre oleocran ; sunt solidarizate intre ele prin fibre arciforme.

ligamentul patrat denumit si al lui DENUCE , se afla intre radius si ulna , dis

pus oblic de sub capul radiusului pana sub incizura radiala a ulnei.

ligamentul anterior pleaca de pe fata anterioara a epicondililor si marginea fo-

setelor radiala si coronoidiana pana la marginea laterala a procesului coronoid .

ligamentul posterior este subtire si slab diferentiat ; se pot identifica fibre pro-

funde verticale , humero-oleocraniene mijlocii si transversale, humero humerale, care trec peste foseta oleaocraniana si fibre superficiale ,oblice ,humero-oleocraniene.

Ø     SINOVIALA ca o foita subtire , inveleste pe dinauntru capsula articulara, pre

cum si portiunile din paleta humerala aflate in interiorul capsulei, cum sunt: fosa cor

noida si supracondiliana in fata si fosa oleocraniana in spate. De asemenea, ea invele

ste si gatul radiusului. La aceste niveluri sinoviala descrie trei funduri de sac.

Sinoviala este comuna atat articulatiei humero-cubito-radiale, cat si articulatiei

radio-cubitale superioare.

I.3 MUSCHII COTULUI

Articulatia humero-cubito-radiala este pusa in miscare de muschii flexori si extensori.

Muschii flexori sunt: bicepsul si brahialul anterior, ca flexori principali, si muschii epicondilieni, ca accesorii.

Ø     Bicepsul brahial este un muschi fusiform , cu doua capete superior (de unde

si numele de biceps) si unul inferior.

Proximal, bicepsul brahial se insera cu un cap(scurta portiune a bicepsului) pe varful apofizei coracoide, printr-un tendon comun cu coraco-brahialul: cu celalalt cap, reprezentat de un tendon lung(lunga portiune a bicepsului), se insera pe suprafata de deasupra cavitatii glenoide.

Brahialul anterior este un muschi aplatizat , situat sub biceps , intre acesta si ju-

matatea inferioara a humerusului. Se insera proximal pe buza inferioara a amprentei deltoidiene si pe fata interna si externa a jumatatii inferioare a humerusului.

Ø   Muschii epicondilieni sunt in numar de patru : brahio-radialul, primul brahial

extern, al doilea radial extern si scurtul supinator.

Brahio-radialul (lungul supinator) se insera proximal pe marginea externa a

humerusului , si distal pe apofiza stiloida a radiusului.

Este flexor al antebratului pe brat si, accesoriu, si intervine in miscarea de pronatie si de supinatie.

2) Primul radial extern se insera proximal pe marginea externa a humerusului, sub lungul supinator si distal pe fata posterioara a bazei celui de-al doilea metacarpian.

Este un extensor si abductor al mainii pe antebrat.

3)Al doilea radial extern se insera proximal pe epicondil si distal pe fata

posterioara a bazei celui de al treilea metacarpian.

Este extensor al mainii pe antebrat si, accesoriu, abductor al mainii pe antebrat.

4)Scurtul supinator se insera proximal pe o fateta rugoasa, situata sub mica cavitate sigmoida, si pe marginea externa a cubitusului, si distal pe fata anterioara si externa a radiusului, deasupra rotundului pronator. Este supinator al antebratului.

Muschii extensori sunt tricepsul, ca extensor principal, anconeul si extensori ai degetelor, ca muschi accesorii.

1)Tricepsul brahial este un muschi voluminos, care ocupa singur fata

posterioara a antebratului. Prezinta trei capete superioare si unul inferior.

Dintre cele trei capete superioare , unul este lung(lunga portiune a tricepsului) si se insera pe suprafata rugoasa, situata imediat sub cavitatea glenoida a omoplatului.

Celelalte doua capete sunt scurte si iau numele de vastul extern si vastul intern.

Vastul extern se insera pe fata superioara a humerusului , deasupra santului de torsiune iar cel intern se insera sub santul de torsiune.

2)Anconeul este un muschi scurt si triunghiular, situat pe fata posterioara a

cotului.Se insera proximal, prin baza sa, pe fata posterioara a epicondilul.

3) Muschii extensori ai degetelor sunt in numar de trei : extensor comun al degetelor, extensor propriu al degetului mic si cubitalul posterior care participa ca muschi accesor in realizarea extensiei antebratului.

A. Extensor comun al degetelor este un muschi aplatizat. Se insera proximal pe fata posterioara a epicondilului.

B. Extensor propriu al degetului mic este un muschi lung si subtire, se insera proximal pe fata posterioara a epicondilului.

C.Cubitalul posterior(extensor cubital al mainii) este fuziform si subtire, se

insera proximal pe fata posterioara a epicondilului , pe fata si marginea posterioara a cubitusului si distal pe fata interna a bazei metacarpianului al cincilea.

I.4 ELEMENTE VASCULO-NERVOAS

In cadrul ului muscular se gasesc elemente vasculo-nervoase importante.

Ø   Artera brahiala in dreptul interliniei articulare a cotului se bifurca in ramurile

terminale : artera radiala si artera ulnara, care coboara oblic in jos si medial trecand profund fata de muschii epicondilieni mediali. Din aceste doua vase pornesc arterele recurente : recurenta radiala urca intre muschii brahio-radial si brahial; recurentele ulnare anterioara si posterioara urca intre muschii brahial si rotund pronator, respectiv pe sub flexorul superficial al degetelor. Cele trei recurente iau parte la alcatuirea retelei arteriale a cotului. Toate arterele sunt insotite de venele omonime.

Impreuna cu vasele sangvine merg si vasele limfatice profunde, pe traiectul carora se afla cateva noduri limfatice cubitale profunde. Ele primesc vasele limfatice

profunde ale mainii si ale antebratului; eferentele lor se indreapta tot spre nodurile axilare brahiale (laterale).

Ø   Nervul median se departeaza de artera brahiala pe care a insotit-o la brat. El

trece intre cele doua capete de origine ale rotundului pronator si apoi devine profund la antebrat.

Ø   Nervul radial coboara intre cei doi muschi extensori radiali ai carpului (lung si

scurt) situati lateral, si biceps, asezat medial. Nervul este acoperit de muschiul brahio

radial. Aici emite ramurile musculare pentru cei doi extensori radiali ai carpului, si se

bifurca in ramurile terminale: ramura superficiala coboara prin santul bicipital lateral

si se alatura arterei radiale; ramura profunda se indreapta in jos si lateral intre scurtul

extensor radial si biceps, ocoleste fata laterala a colului radiusului si la limita distala a regiunii perforeaza muschiul supinator (pe care-l si inerveaza),pentru a ajunge in loja posterioara a antebratului.

I.5 BIOMECANICA COTULUI

Conformatia tipica a extremitatilor osoase articulare dirijeaza miscarile, de unde si afirmatia ca directia de miscare la nivelul cotului are o conducere osoasa.

Articulatia humero-cubito-radiala este o trohleartroza cu un singur grad de libertate si permite numai executarea miscarilor de flexie-extensie.

Goniometia - flexia si extensia se executa in sagital in jurul unei axe transversale care se suprapune practic liniei biepicondiliene. Goniometrul se aseaza in sagital, pe fata externa a cotului, cu baza posterior, cu axul indicatorului in dreptul axei biomecanice situate la nivelul epicundilului extern , cu indicatorul plasat

in dreptul axei lungi a antebratului .

Flexia si extensia active au o amplitudine medie normala de 150 grade, pe arcul de cerc 0 grade 150 grade, dintre care 90 grade revin extensiei si 60 grade flexiei. Flexia pasiva si extensia pasiva au o amplitudine medie normala de 160 grade.

Diferenta dintre mobilitatea activa si cea pasiva este de 10 grade.

Ø   Miscarea de flexie prin aceasta miscare antebratul se apropie de brat.

Amplitudinea ei activa normala este de aproximativ 150 grade. In faza finala a misca-

rii de flexie mana nu se orienteaza spre umar, ci spre torace, deoarece axa antebratului

nu se suprapune axei bratului, ci este dirijata fata de aceasta inauntru. Explicatia consta in orientatea oblica in sus si inauntru a jgheabului trohleei humerale.

Muschii flexori sunt : brahialul anterior si bicepsul, iar ca accesorii- muschii epicondilieni.

Cand membrul superior actioneaza ca un lant cinematic deschis, prin intrarea in contractie a brahialului anterior si a bicepsului, antebratul actioneaza ca o parghie de gradul 3, cu forta la mijloc , punctul de sprijin fiind reprezentat de articulatia cotului.

Miscarea de flexie este oprita prin patrunderea ciocului apofizei coronoide in foseta

corespunzatoare de pe fata anterioara a paletei humerale, de tesuturile moi din plica cotului si de punerea sub tensiune a ligamentului posterior al articulatiei cotului.

Ø   Miscarea de extensie prin aceasta miscare antebratul se indeparteaza de brat,

ajungand in ultima faza a miscarii sa-l prelungeasca. Amplitudinea activa de extensie

se suprapune celei de flexie si este tot de 150 grade. Miscarea de extensie este limitata de varful oleocraniului, care se opreste in fundul fosei oleocraniene, si de ligamentul anterior al cotului,care este pus in tensiune.

In faza finala a miscarii de extensie axa longitudinala a antebratului nu prelun-

geste rectiliniu axa longitudinala a bratului, ci formeaza intre ele un unghi obtuz de 170 grade, deschis in afara .Explicatia consta in orientarea oblica in sus si inauntru a

jgheabului trohleei humerale.

Muschii extensori sunt in primul rand tricepsul,iar in mod accesoriu anconeul si

unnii dintre extensori degetelor.Prin contractia lor, antebratul actioneaza ca o parghie

de gradul 1, cu sprijinul (reprezentat de articulatia cotului) situat la mijloc.

In pozitia stand, miscarea de flexie a antebratului pe brat se realizeaza prin con-

tractie izotonica a muschiulor flexori care isi iau punct fix pe insertiile proximale.

Miscarea de extensie nu se realizeaza prin intrarea in functiune a muschlor extensori

ca antagonisti, ci datorita fortei gravitationale.Miscarea de extensie este realizata tot de muschii flexori, care contractandu-se izometric, gradeaza extensia antebratului care se

extinde sub forta gravitationala.

In pozitia stand, muschii extensori realizeaza extensia numai daca bratul este abdus la 90 grade si rotat inauntru, iar antebratul atarna in jos. Extensia antebratului pe brat ,din aceasta pozitie, se face prin invingerea fortei gravitationale.

Cand se face indoirea si intinderea bratelor, in pozitia stand pe maini, muschii

extensori preiau rolul de agonisti atat in miscarea de extensie ,cat si in aceea de flexie.

Indoirea bratelor (flectarea coatelor) in aceasta pozitie o realizeaza forta gravitationala

pe care o gradeaza muschii extensori prin contractia lor izometrica, iar intinderea bra-

telor (extensia coatelor) o realizeaza muschii extensori prin contractia lor izotonica.