Sindrom caracterizat prin dureri abdominale si modificari in tranzitul intestinal (constipatie, diaree, constipatie alternind cu diaree) asociate, uneori, si cu eliminari exagerate de mucus. De fapt, CI. se constituie mai mult ca o tulburare functionala (motorie si secretorie) decit ca o suferinta cu un cadru nosologic bine conturat. La diagnosticul acestui sindrom trebuie sa se ajunga prin eliminarea tuturor bolilor intestinale organice cu un lou clinic asemanator (cancer, diverticuloza. polipoza. deficite enzimatice).

Din punct de vedere terapeutic este important de mentionat ca sindromul apare mai frecvent la indivizi cu tulburari neurovegeta-tive, cu un psihic traumatizat, uneori din copilarie, cu conflicte familiale si profesionale care mentin o stare de anxietate si de depresiune accentuata. Pe linga aceasta, anamneza mai poate evidentia si interventia factorului alimentar : cafeaua si, in general, alimentele cu un continut ridicat in celuloza. Utilizarea excesiva de clisme si purgative in constipatia habituala poate sa duca la aparitia CI. care, de fapt, nu constituie altceva decit stadiul decompensat al acesteia ("colonul iritat"). Sindromul mai poate sa insoteasca unele tulburari endocrine (hipertiroidism, hipoparatiroidism. disfunctii ova-riene) precum si afectiuni abdominale extradigestive (metroanexite. tumori genitale, afectiuni renale etc).
Trata/nentul profilactic vizeaza tocmai combaterea acestor factori implicati in aparitia CI., evidentiindu-se, in mod special, rolul alimentatiei neigienice, al abuzului de laxative

purgative, ca si al stress-urilor.
Tratamentul curativ da rezultate care depind, in primul rind. de felul cum medicul cistiga increderea si colaborarea bolnalui, fii va insista asupra caracterului functional al tulburarilor incer-cind, atunci cind exista receptivitate, sa discute chiar unele aspecte de fiziologie a colonului. De altfel, bolnal se va convingA singur ca, de cele mai multe ori, dieta si/sau simpla schimbare de mediu au o influenta favorabila asupra suferintei.

1. Masuri dietetice. Constipatia se va combate printr-o dieta relativ normala din care, insa, se vor exclude alimentele ce contin celuloza dura (fasolea, mazarea, lintea, bobul, guliile, varza etc.) care ar avea un efect traumatizant asupra peretelui intestinal si asa hi-perreactiv. In plus, exista autori care recomanda ingestia de lichide In cantitate mare dupa un program bine silit. Se incepe, dimineata, cu un pahar de apa calduta amestecat in parti egale cu suc de fructe, dupa care bolnal va mai consuma inca 11 pahare de apa, dintre care trei sau patru vor fi servite, de asemenea, caldute. Pentru obtinerea unor rezultate eficace aceasta schema de tratament se va aplica cel putin treipatru luni. Intre mesele obisnuite bolnal va mai putea servi o cantitate suficienta de fructe si legume proaspete, pregatite prin fierbere. in diareea cronica, principiul dietetic de baza consta in interzicerea tuturor fructelor si legumelor crude sau fierte, pina cind scaunul se normalizeaza. in acest moment se poate incerca, dupa toleranta, introducerea de fructe sub forma de compot la care, ulterior, se pot asocia si legumele fierte. Consumarea in stare cruda a acestora va fi reluata dupa citeva luni, in mod gradat. in general, bolnavii cu diaree au mai multe intolerante alimentare decit cei cu constipatie, de aceea, chiar si atunci cind tranzitul intestinal este controlabil, vor evita din dieta tot ceea ce le declanseaza suferinta. in plus, in caz de diaree se va interzice alcoolul, cel putin in primele luni de tratament (con-stipatii il tolereaza mai bine), condimentele iritante si cafeaua.

2. Tratamentul medicamentos. Uneori, alaturi de masurile dietetice amintite se mai pot prescrie si unele preparate medicamentoase care intervin In normalizarea tranzitului intestinal. Astfel, in diaree chinetica intestinala poate fi influentata prin urmatoarele grupe de substante : codeina, 15 mg de 34 or4 de ore ; ulterior, este suficenta numai o singura doza de 15 mg dimineata ; nu produce obisnuinta ; se poate asocia cu saruri de bismut sau carbonat de calciu pentru combaterea putrefactiei sau fermentatiei ; novo-caina sau xilina 1%, 3 lingurite inainte de mesele principale; di-phenoxylatul hidrocloric 2,55 mg de 34 or4 ore ; se poate asocia cu codeina ; anticolinergiccle se pot administra per os sau, la nevoie, i.m. si i.v. : atropina, Scobutil, Lizadon, Bergonal, Bergo-fen. Fobenal, anticolinergice de sinteza (Probantin, Neopepulsan etc). Aceasta medicatie este utila si in combaterea durerilor care, uneori, pot avea alura colicativa.
In constipatie, in general, laxativele si purgativele sint proscrise. Se pot permite in caz de necesitate, dar tranzitoriu, urmatoarele mijloace terapeutice : clisme joase cu apa (300500 ml) la care se adauga o lingura de sare ; supozitoare cu glicerina (dimineata, eventual si seara) ; oleu de parafina 12 linguri seara la culcare ; preparate hidrofile (Galcorin, Normacol, Coreina). In plus, in constipatie spastica, dureroasa, se mai poate administra si o medicatie antispastica

anticolinergica.
Paralel cu masurile terapeutice amintite pina acum, medicul trebuie sa fie preocupat si de corectarea tuturor tulburarilor neuro-psihice si vegetative, la nevoie apelind si la specialist pentru a aplica o terapie cit mai diferentiata. La bolnavii psihasteniei, depresivi, se va administra o medicatie cu stimulente centrale si anti-depresive : Antideprim drajeuri de 25 mg 3/24 de ore; Centedrin 1030 mg/24 de ore ; Meclofenoxat comprimate 100 mg 36/24 orc ; Hematodin fiole 2 ml, 4 mg ; Glutarom fiole de 1 g sau drajeuri de 4 mg, 36 drajeur4 ore ; Folcisteina fiole, 1 la 2 zile ; Lecitina solutie sau pulbere, 3 lingurite/24 de ore. In starile de anxietate cu agitatie psihomotorie, insomnie si tulburari vegetative se prescriu urmatoarele : hipnotice si sedative psihomotorii

vegetative, bar-biturice (Dormitai comprimate 100 mg. Ciclobarbital comprimate 200 mg, Fenobarbital comprimate 100 mg); Nitrazepam comprimate 2,5 mg ; Bromoval comprimate 300 mg, 13/24 de ore ; Extraveral comprimate 12 de 3 or4 de orc ; Nevrocalm si Pasinal 34 lingur4 de ore ; Bergonal drajeuri 13/24 de ore ; neuroleptice si tranchilizante : Tioridazin drajeuri 5 mg sau 50 mg. 2550 mg/24 ore; Meprobamat comprimate 400 mg, 13/24 ore ; Hidroxizin comprimate 25 mg, 13/24 ore; Napoton drajeuri 5 mg sau 10 mg, 540 mg/24 ore ; Diazepam comprimate 2 sau 10 mg, 440 mg/24 ore.

3. Tratamentul hidromineral si fizical. In CI. unde constipatia domina loul clinic se recomanda cure hidrominerale la Slanic Moldova, Vilcele, Borsec. Zizin, Singeorz, Olanesti, Covasna, Ca-limanesti. In plus, tot in aceasta forma clinica se mai poate prescrie o serie de proceduri fizicale : bai calde generale prelungite, caldura pe abdomen, ultrascurte, infrarosii. Se va atentiona bolnal asupra necesitatii combaterii sedentarismului (mai ales la cei cu profesiuni fara solicitare fizica) prin plimbari, exercitii fizice, gimnastica sl masaj abdominal.