Constipatia "functionala" cronica sau constipatia habituala este o tulburare fara o cauza organica (constipatia boala), caracterizata prin emisiune intir-ziata de materii fecale deshidratate, putin abundente, datorita hiper-digestiei si consecinta a tranzitului intestinal incetinit sau insuficientei de evacuare din portiunea sigmoidorectala (constipatia terminala, dischezia rectala). Sub forma discheziei rectale, ea este "boala civilizatiei, boala secolului". Constipatia "functionala" tranzitoria (accidentala) poate surni legata de schimbarea felului de viata. a regimului alimentar, a uzului de substante constipante (bismut, bariu, fier etc.) sau in cursul diferitelor boli febrile, stari de deshidratare, la cardiacii decompensati, in afectiuni genitale (anexite, retrorsie si rctrofJexie uterina) si digesti (ulcer in puseu de activitate, leziuni anale si perianale), situatii care odata rezolvate duc si la disparitia constipatiei. Ne vom ocupa, deci, doar de constipatia habituala, boala primitiva, tulburare pur functionala.

Pentru a institui un tratament etiopatogenetic este de reamintit faptul ca, in mod normal, progresiunea bolului fecal in intestin este legata de o scrie de factori : un continut adecvat, asigurat de felul de alimentatie (ca volum, proprietati fizico-chimice) si o functie motorie corespunzatoare, iar defecatia se realizeaza printr-o serie de mecanisme neuromusculare, perfect sincronizate, semiautomate si semiconstiente. Actul defecatiei are mai multi timpi. Primul este un act involuntar, declansat de incitatiile peristaltogene (ridicarea cin pat dimineata la sculare, micul dejun etc.) ce pun in miscare bolul fecal din sigmoid spre rectul inferior ("ca un piston in seringa"), ducind la cresterea presiunii intrarectale si aparitia senzatiei de exoneratie. Ca urmare a acesteia, in timpul al doilea se pune in tensiune (voluntar) peretele abdominal si se contracta muschii ridicatori, se relaxeaza sfincterul anal si se evacueaza, in timpul al treilea, continutul ampulei rectale, ampula care trebuie retinut ca are rol doar de canal de trecere si nu de rezervor. Din aceasta sumara prezentare reiese ca sindromul de constipatie, functionala chiar, se poate realiza prin mecanisme variate : unele care realizeaza intirzierea Jn tranzit, altele prin tulburari ale actului de defecatie, favorizate de conditii de viata (alimentatie, tip de munca, conditii de igiena) si de factori constitutionali (predispozitie, teren neuroendocrin, insuficienta musculaturii, hipoexciilitatea plexurilor nervoase intramurale etc.) asupra carora trebuie actionat.
Pentru profilaxia constipatiei se indica o alimentatie echilibrata in compozitie si cu reziduuri suficiente (piine integrala, zarzavaturi si fructe), cu mese fractionate, la intervale constante (cinci sase pe zi), evitindu-se alimentatia unilaterala (hipercarnata, brin-zeturilc, plinea alba, conserle etc.) si constipanta (cacao, ciocolata, cafea, orez etc). De mare importanta este satisfacerea (si educarea) senzatiei de defecare, pentru a "nu se toci" aceste reflex, ceea ce impune rezervarea unui timp suficient ca durata pentru acest act, care de obicei sa fie dimineata inainte de plecare in activitate, asigurind in acelasi timp si conditiile de igiena necesara (ale W.C.-ului). Aceeasi importanta trebuie acordata mentinerii tonusului musculaturii abdominale prin evitarea sedentarismului, educatie fizica, gimnastica respiratorie etc.

Tratamentul curativ se aplica in functie de forma clinico-radio-logica predominanta si tinde, in constipatia compensata (constipa-tia simpla), sa obtina realizarea scaunului prin mijloace terapeutice naturale. Constipatia neglijata, decompensata (constipatia boala propriu-zisa) impune si masuri care se adreseaza complicatiilor asociate (colitei-colon iritat, sindromului enterorenal sau enterobiliar, ulceratiilor anale, hemoroizilor etc). Masurile ce se aplica sint etio-patogenctice si simptomatice.
In orice constipatie tratamentul il incepem cu psihoterapia, lamurind bolnavul asupra importantei respectarii orei fixe cu satisfacerea senzatiei de defecare, punind accent pe reeducarea si conditionarea acestui reflex, reflex ce poate fi intarit prin unele masuri simple : o scurta plimbare dupa scularea din pat, consumul unui pahar cu apa rece simpla sau cu una pina la doua lingurite de miere, douatrei mere, fumatul unei tigari etc.

Regimul alimentar constituie baza tratamentului. El va fi bogat in reziduuri celulozice (balast), caci "un intestin ca sa evacueze trebuie bine umplut" (J. Tremolieres), in solutii zaharate concentrate, grasimi si lichide (sa se asigure o diureza de cel putin 1 1/2 litr4 ore) care toate sint favorizante ale peristalticii intestinale prin mecanisme variate (mecanic, marire de volum prin im bibare, productie de acizi organici si gaze etc.) si deci favorizeaza progresiunea continutului intestinal spre segmentul sigmoidorectal unde declanseaza mecanismele defecarii. Va fi compus din cruditati, legume si fructe, sucuri de fructe si compoturi, marmelada, miere si lapte, iaurt, piine integrala (la nevoie de graham), fulgi de ovaz etc. Se restring carnea, brinzeturile, fructele bogate in ta-nin (afine, gutui, cirese negre, mure etc), orezul, cafeaua, ciocolata si conserle.In constipatia compensata si atona rezultate bune se pot obtine administrind inaintea meselor principale (prinz si cina), care sint formate din alimentele comune, cite o ratie (jumatate farfurioara) din urmatoarea salata compusa din legume crude, tocate sau rase (morcovi, patrunjel, varza, rosii, ardei, ridichi, masline etc), pregatita cu zeama de lamiie (otet) si putin ulei getal sau/si maioneza. La acelasi efect se poate ajunge consumSnd fructe uscate (prune, caise, smochine) sau administrind inaintea micului dejun sau si seara la culcare o maceratie de fulgi de ovaz sau seminte de in lasate in prealabil sa se inmoaie in putina apa pe timp de 12 ore.In constipatia dreapta si spastica regimul alimentar va fi cu reziduuri mai putine si mai putin iritante (dovlecei, morcovi tineri), administrat mai ales sub forma de piureuri. Ca adjuvante pot fi indicate uleiurile getale ce sint colecistochinetice si minerale, uleiul de parafina, seara inainte de culcare si dimineata in zori de zi, daca este nevoie, cite unadoua linguri cu scop de lubrefiere a intestinului (ele se pot da in asociatie cu mucilage : Laxarol, Nor-macol, Galcorin). Pentru a creste continutul intestinal sint indicate mucilagiile de agar-agar (Galcorin "CIF", Coreina), administrin-du-se 12 pe zi, cite 12 lingurite, In putina apa, inaintea meselor ; ele au si actiune adsorbanta si de protectie a mucoasei digesti. Se alterneaza, de obicei, cu maceratia de fulgi de ovaz sau in.In caz ca nu obtinem un rezultat evident, putem uza, pentru a activa peristaltismul, de laxati usoare (numai ! !), lactoza, mag-nezie calcinata in parti egale, administrindu-le dimineata pe ne-mincate, cite o jumatate sau o lingurita si entual cu repetare in cursul zilei, dupa nevoie.In caz de dureri (colici) se indica paparina si mai putin atropina si beladona, codeina (opiaceele), iar cind este prezenta exuda-tia (colon iritat), carbonatul sau subnitratul de bismut.In constipatia atona isi mai gasesc indicatie vitamina B1i forte, oiorura de potasiu, 3X1 g (in forma de pulbere) inaintea meselor principale. in formele rezistente se poate recurge la extracte de retrohipofiza, prostigmina (Miostin "CIF").In constipatia terminala (dischezia rectala) accentul se pune, In mod deosebit, pe reeducarea si reconditionarea reflexului de defecare (iesire la ora fixa, psihoterapie etc.) si se recurge pentru citeva zile la clisme mici cu ulei getal sau la supozitoare cu glicerina ; la virstnici este necesara evacuarea mecanica, digitala, a continutului ampulei rectale. Daca nu se obtin rezultate se indica, pentru citeva zile, doze mici de purgati cu actiune blinda : sulfatul de sodiu, fenolftaleina, derivate antrachinonice sau de bila etc. (Carbocif. Cortelax, Laxatin, Purgofen, Sintolax, Colebil etc.). Se corecteaza si entualele tulburari endocrine (hipotiroidismu!, hipor-foliculia prin extractele de tiroida, respectiv testicol) si se trateaza leziunile anale (anita, fisura), metroanexiale, hemoroidale eic. frecnte in aceasta forma de constipatie. Un loc la fel de important il ocupa masurile ce au scop tonificarea musculaturii abdominale : gimnastica abdominala, masajele, fizioterapia (cu efecte mai incerte), ca si rezolvarea chirurgicala a herniilor, entratiilor etc.
In constipatia decompensata (constipatia boala propriu-zisa) regimul alimentar va fi "de crutare intestinala", fara legume si fructe crude, alimente netolerate, dat sub forma de pireuri, dar totusi nu prea restrictiv (se admit dovlecei, morcovi tineri) si mai ales un timp indelungat.
Medicatia se adapteaza dispepsiei de insotire : in caz de fermentatie preferind carbonatul, silicatul de bismut si calciu, iar in caz de putrefactie subnitratul de bismut (in doze mici repetate sau doza unica, 810 g zilnic), pe o perioada de 1012 zile. Contra acuzelor dureroase se indica medicatia antispastica (paparina, pro-bantin, buscopan), iar in caz de infectie chimioantibioterapie ci efect predominant intestinal (Saprosan, Ftalisulfatiazol, Negamicin) cite sapteopt zile sau din cele cu efect prelungit : Negram, Sul-fametin (Bayrena) etc.
Nu vom uita a trata manifestarile extradigesti. Sindromul entcrorenal sau cel enterobiliar se influenteaza in bine asociind tratamentului de fond cura de diureza, colereza (cura hidromineraia in statiunile Singeorz, Slanic, Vilcele, Zizin etc), solutia Bourget. La fel in caz de abuz de purgati si clisme se elimina uzul acestora si se cerceteaza dezechilibrul hidroelectrolitic (deshidratarea, hipo-kaliemia) si sindromul de malabsorbtie.

Constipatia, deci, se trateaza eminamente prin masuri igieno-dietetice (mijloace terapeutice naturale) si orice abuz de medlcatie si mai ales clisme, laxati-purgati nu numai ca este neanit, ci este chiar daunator, intretinind si complicind suferinta pina la manifestari cu rasunet general ("boala laxatilor").