ETIOLOGIE
lepra (boala Hansen), produsa de M. lepme. esle o infectie cronica, granulomaloasa, care ataca pielea si neri periferici.
EPIDEMIOLOGIE In intreaga lume exista 10-20 milioane de pacienti cu lepra, cel mai adesea in regiuni tropicale. Lepra poate aparea la orice rsta. dar frecventa cea mai mare se inregistreaza in copilarie. Pentru majoritatea cazurilor, transmiterea prin contact direct este considerata calea responsabila de infectare. Incubatia este de 3 -5 ani.
MANIFESTARI CLINICE Manifestarile clinice si histologice ale leprei a-copera un spectru larg. functie de raspunsul imun la M. leprae. Cei doi ..poli" ai bolii clinice sint lepra tubcrculoida si lepra lepromatoasa.
Lepra precoce sau nedefinita Leziunile cutanate sint discrete, constind in una sau mai multe macule sau papule hipo- sau hiperpigmentate. Pacientul poale observa numai o pata pe piele, in regiunea careia este prezenta
anestezia sau parestezia. Simtul tactil poale fi pasiral in leziunile precoce.
Lepra tuberculoida Boala esie marcata in mod specific de prezenta citorva leziuni hipopigmentale. net delimitate, care se maresc prin extindere periferica, sint profund anesteziate si lipsite de glande sudoripare si foliculi pilosi. Afectarea nerlor apare precoce, iar neri pot C palpabili. Durerea nevritica poate fi simptomul predomincni. Numarul de bacili implicati este mic. iar microorganismele pol II greu de identificat.
Lepra lepromatoasa Afectarea cutanata este extinsa si simetrica fala de linia mediana. Leziunile indiduale sint variate si pot consta in macule, no-duli. placarile sau papale, toale cu margini prost delimitate. incarcarea cu microorganisme este mare: pol li gasiti bacili chiar si in pielea inconjuratoare, aparent indemna. Localizarile predilecte sint fata. urechile, articulatiile pumnilor, coate, lese si genunchi. infuiularcu nasului, epistaxisul si
obstructia respiratorie, sint simplon ie precoce frecvente. Afectarea unor trunchiuri nervoase majore esle mai rara, dar in boala avansata, hipocste/ia difuza este frecventa.
Lepra intermediara Bolile din aeesl grup se situeaza intre forma lubcr-euloida si cea lepromatoasa a leprei st sinl impartite in: lepra intermediara luberculoida, lepra intermediara (sau dimorlica) si lepra intermediara lepromatoasa. Pe masura ce se apropie polul lepromatos. leziunile cutanate sint mai numeroase si mai heterogenc. dar mai mici ea dimensiuni. Trunchiurile nervoase periferice sint mai frecvent afectate in boala intermediara, decit in forma polara luberculoida. Din punct de vedere histologie, in lepra intermediara, granuloamele se modifica de la predominenta celulelor epitelioide in lepra intermediara luberculoida, la predominenta macro fagclor in lepra intermediara lepromatoasa. liacilii sint decelati in numar mare in boala intermediara, intermediara lepromatoasa si polara lepromatoasa, forme cunoscute si sub denumirea lepra multibacilara. In formele luberculoida. intermediara tubereuloida si cele nedefinite, sint prezenti putini bacili, iar aceste forme sinl clasificate ca lepra paucibacilara.
DIAGNOSTIC Diagnosticul este sugerai prin depistarea bacililor acido-rezistenti in frotiurile tegumenlarc obtinute prin escoriatie. dar este confirmat de
biopsia culanata, care va trebui interpretala de un anatomopatolog cu experienta in lepra.
TRATAMENT In afara de tratamentul medicamentos, este importanta abordarea mullidisciplinara, incluzind ortopedie, oftalmologie si fizioterapie. Medicamentele folosite in lepra sint dapsonc, rifampicina si clofazimin. Initial, dapsone era utilizat ca terapie unica, dars-a dezvoltai rezistenta. in prezent, sint recomandate scheme terapeutice plurimedicamcntoase la loti pacientii. Do/a de dapsonc este de 50-l00 mg qd p.o., rifampicina 600 mg qd p.o. si clofazimin 50-200 mg qd p.o. Clofaziminul nu se va administra in sarcina. Nu se cunoaste durata optima a tratamentului, dar se considera ca trebuie sa fie de minimum 2 ani. Minociclina. ofloxacina, claritromicina, acidul fusidic, ampicilina acid clavulanic si brodimoprimul, au actitate anti M. leprae in tro, si in prezent se desfasoara studii clinice pentru unii dintre acesti agenti.
