SIMPTOME
Primele simptome ale mononucleozei seamana cu cele ale gripei, cuprinzand:
a
oboseala intensa.
a durere in gat, uneori foarte puternica.
a frisoane, urmate de febra.
a dureri musculare.
Dupa una sau doua zile, pot sa apara urmatoarele simptome suplimentare:
a marirea ganglionilor limfatici, mai ales la gat, axilc sau in zonele inghinale.
a icter (o nuanta galbuie a pielii si ochilor).
a o eruptie asemanatoare pojarului intr-o zona oarecare a fetei sau corpului; uneori eruptia
apare brusc dupa administrarea de ampicilina sau amoxicilina pentru dureri intense in gat.
a zone asemanatoare unor vanatai in interiorul gurii.
a sensibilitate in partea de sus-stanga a abdomenului (datorata unei spline marite).
CHEMATI MEDICUL DACA:
a aveti aceste simptome, mai ales daca persista peste 10 zile, sau daca aveti dureri intense in gat mai mult de una sau doua zile; trebuie sa fiti examinat de un medic pentru a elimina alte boli, de exemplu infectia streptococica a farin-gelui sau - mai putin probabil -
leucemiile si hepatitele infectioase.
a va apar ganglioni mariti in multe regiuni ale corpului, ceea ce poate fi un semn de tuberculoza,
cancer sau infectie cu virusul imunodeficientei umane (cititi S/DA).
a aveti dureri abdominale, care pot indica o
ruptura de splina. Obtineti tratament medical de urgenta.
Mononucleoza este o boala virala foarte frecventa. Circa 90% dintre cei peste 35 de ani au in sange
anticorpi impotriva mononucleozei, ceea ce inseamna ca au fost infecta(i, probabil in timpul copilariei. Cand mononucleoza afecteaza copin mici, boala este, de obicei, atat de usoara incat trece ca o
raceala sau o
gripa obisnuita. Cand apare in
adolescenta sau la adult, afectiunea poate fi mult mai grava.
Mononucleoza apare treptat. Ea incepe prin simptome asemanatoare celor din gripa - febra, durere de cap, stare generala de rau si letargie. Dupa cateva zile, ganglionii limfatici - in special cei de la gat, axilc si zonele inghinale - incep sa se mareasca, desi acest simptom nu este remarcabil in toate cazurile. Majoritatea fac dureri in gat, care pot fi foarte intense, cu amigdale inflamate. Poate sa apara
febra - de obicei, nedepasind 40AC - care poate dura pana la trei saptamani. La circa 10% dintre cei care fac mononucleoza, apare o eruptie generalizata pe intregul corp sau zone inchise la culoare in gura, care pot fi asemanatoare cu vanataile. in circa jumatate din cazuri, se poate mari si splina, provocand sensibilitate la atingere in zona de sus-stanga a abdomenului.
La 95% dintre cazuri, boala afecteaza ficatul, insa doar 5% din indivizii cu mononucleoza fac icter, oingalbenire a pielii si ochilor datorata unei cresteri a pigmentului biliar in sange. in rare cazuri de mononucleoza, ficatul cedeaza. Alte complicatii majore care pot aparea in mononucleoza sunt ruptura de splina,
meningita si encefalita, o inflamatie a creierului; dar si acestea sunt extrem de rare.
Majoritatea celor care fac mononucleoza se simt mult mai bine dupa doua sau trei saptamani, desi oboseala poate dura doua luni sau mai mult. Uneori, boala persista in jur de un an, provocand crize recidivante, dar din ce in ce mai usoare. in trecut, unii cercetatori au sugerat ca virusul care provoaca mononucleoza ar putea fi legat de o forma persistenta si invalidanta a bolii numite sindrom de
oboseala cronica, care poate dura ani de zile. Cele mai multe studii recente nu au aratat insa vreo astfel de legatura, iar cauza sindromului de oboseala cronica ramane necunoscuta.
CAUZE
Mononucleoza este determinata de virusul Epstein-Barr, numit astfel dupa cei doi cercetatori englezi care l-au identificat prima data in 1964, desi boala in sine fusese recunoscuta cu multi ani inainte. Un membru frecvent intalnit din familia virusurilor herpetice, virusul Epstein-Barr se transmite in principal prin schimbul de saliva, ceea ce face ca mononucleoza sa fie uneori numita "boala sarutului". Totusi,
tusea sau alte feluri de contact cu saliva infectata pot, de asemenea, sa o transmita de la o persoana la alta.
Virusul mononucleozei poate ramane activ in corpul unei persoane timp de saptamani sau luni dupa ce toate simptomele sesizabile au disparut, astfel incat contactul apropiat cu o persoana care nu arc semne de boala poate totusi prezenta un risc. Pe de alta parte, nu orice persoana care traieste in proximitatea unui individ infectat cu mononucleoza face boala. Oamenii de stiinta cred ca un sistem imunitar
sanatos poate fi capabil de a combate infectia cu succes.
PROCEDEE DE TESTARE Sl DIAGNOSTIC
Registrul larg al simptomelor asociate cu mononucleoza poate face diagnosticul dificil. Medicul va incepe printr-o examinare fizica completa. Se poate efectua o cultura din gat, pentru a elimina posibilitatea unei infectii streptococice a gatului. Medicul poate recolta o proba de sange, pentru a depista prezenta de celule albe sangvine anormale. Se va face probabil si un test pentru mononucleoza, in care se examineaza prezenta unor anticorpi speciali la mononucleoza in sange. Rezultatele acestor teste nu sunt insa intotdeauna clare si pot fi necesare teste suplimentare.
TRATAMENT
Mononucleoza este, de obicei, o boala autoli-mitata. Majoritatea oamenilor se vindeca pe cont propriu, fara vreun tratament, r/i maxim doua saptamani. Astfel, prescriptia principala pentru mononucleoza, atat in medicina conventionala, cat si in cea alternativa, este repausul complet la pat si reluarea gradata a activitatii normale.
MEDICINA CONVENTIONALA
Pe langa repausul la pat, medicul va poate prescrie aspirina sau paracetamol pentru febra, dureri in gat sau alte neplaceri ale bolii. Daca durerile in gat sunt atat de intense incat aveti greutati la deglutitie sau la respiratie, medicul va poate da prednison, un medicament steroidian.
MEDICINA ALTERNATIVA
Ca si colegii lor din medicina conventionala, practicienii medicinei alternative recomanda odihna si diferite medicamente si
tratamente pentru a usura simptomele de mononucleoza. Ei ofera, de asemenea, tratamente care fortifica sistemul imu-nitar al organismului, asigurand astfel o recuperare rapida si completa.
AROMOTERAPIE
Levantica [Lavandula officinalis),
menta (Mentha piperila), bergamota {Citrus bergamia) si eucalip-tul {Eucalyptus globulus) sunt uneori recomandate pentru remedierea oboselii si altor simplome ale mononucleozei. Adaugati cateva picaturi de t lei esential dintr-una sau mai multe te din cele de mai sus intr-o baie fierbinte.
PLANTE CHINEZESTI
Ceaiurile din ginseng - fie cel asiatic (Panax ginseng), fie cel american {Panax quinquefolius) -sunt uneori recomandate pentru oboseala asociata mononucleozei. Beti de trei ori pe zi.
FITOTERAPIE
Pentru combaterea infectiei, beti
ceaiuri din echinaceea {Echinacea spp.) sau
galbenele {Ca-lendula officinalis). Beti oricare dintre ceaiuri de trei ori pe zi.
Pentru micsorarea febrei asociate mononucleozei incercati sa beti un
ceai de flori de soc {Sambucus nigra) sau
coada soricelului {Achillea millefolium). Beti unul dintre aceste ceaiuri de trei ori pe zi. Daca preferati, luati 2-4 ml de linctura din oricare din te, de trei ori pe zi.
Pentru curatarea sistemului limfatic incercati ceaiuri de sanziene {Calium spp.) sau indigo salbatic {Baptisia tinctoria). Beti oricare dintre ceaiuri de trei ori pe zi. Ca alternativa, luati 2-4 ml de
tinctura de sanziene sau 1 ml de tinctura de indigo salbatic de trei ori pe zi.
Pentru
anxietatea si depresia care insotesc uneori puseurile de mononucleoza de lunga durata, incercati sunatoarea (Hypericum perforatum) sau verbina {Verbena officinalis). Ambele te, luate intern, par sa actioneze ca
sedative usoare. Verbina este recomandata si in icter, unul dintre simptomele mononucleozei. Faceti un ceai dintr-una din te si beti de trei ori pe zi. Sau luati sub forma de tinctura: 1 -4 ml de
sunatoare sau 2-4 ml de verbina, de trei ori pe zi.
HOMEOPATIE
Mononucleoza necesita un tratament constitutional - un set de remedii prescris in mod specific pentru dumneavoastra, pe baza simptomelor si istoricului medical. fi necesar sa consultati un
homeopat cu experienta pentru un astfel de tratament.
MEDICINA PSIHOSOMATICA
Stresul poate exacerba oboseala asociata cu mononucleoza. El poate slabi si sistemul imu-nitar, facand astfel mai dificila recuperarea dupa boala. Diferite tehnici de relaxare, cum sunt meditatia, biofeedback-ul si vizualizarea ghidata pot fi utile in reducerea stresului.
ALIMENTATIE Sl DIETA
Pentru fortificarea sistemului imunitar si accelerarea recuperarii, mancati multe alimente integrale (neprocesate), mai ales
fructe si legume proaspete. Evitati alimentele cu continut ridicat de
grasimi saturate, proteine animale si zahar, intrucat sunt dificil de digerat si exercita stres asupra organismului.
Pentru mentinerea unui mai bun echilibru al zaharului in sange (si astfel pentru un nivel mai constant al energiei) mancati 4-6 mese mici de-a lungul zilei; nu incercati sa mancati excesiv la una dinire mese. Unele persoane gasesc ca o portie mica de proteine cu grasimi reduse dimineata imediat dupa trezire si din nou seara inainte de culcare, poate fi utila pentru marirea nivelului energetic. Un continut proteic adecvat acestui scop se gaseste in branzeturile cu grasimi reduse, ca si in tofu,
linte si alte legume.
Suplimentele de
vitamine va pot, de asemenea, intari
sistemul imunitar. Luati vitamina A (2 500-l0 000 UI pe zi), vitamina C (500-2 000 mg pe zi) si vitamina B complex (50 mg de trei ori pe zi). Puteti, de asemenea, incerca suplimente de
magneziu (200-700 mg) si aspartat de potasiu (50-200 mg). Cercetarile au aratat ca aceste suplimente pot ameliora dramatic nivelul energiei, dupa o utilizare constanta timp de sase saptamani.
YOGA
Yoga poate reduce oboseala asociata cu mononucleoza. Exercitiile sunt suficient de usoare pentru a fi facute de cineva care este bolnav. O postura recomandata este Arcul (cititi la . 327).
CE PUTETI FACE ACASA
a Odihniti-va corpul. Nu incercati sa va reluati nivelul normal de activitate pentru cel putin o luna.
a Beti numeroase lichide, pentru a preveni deshidratarea.
a Fiti atent la ce mancati. imbogatiti-va
alimentatia cu alimente integrale, mai ales
fructe si legume proaspete. Evitati alimentele cu multe grasimi saturate, zaharul,
cofeina si alcoolul; aceste ingrediente pot diminua rezervele de energie si slabesc sistemul imunilar. Pentru a va mentine nivelul de
zahar - si de energie - constant de-a lungul zilei, mancati mese mici, dar frecvente.
a Luati aspirina sau un inlocuitor de aspirina, pentru a trata durerile de cap si de gat.
a Pentru durerile in gat, utilizati
gargara cu o solutie salina - 1 lingurita de sare intr-un pahar de apa calda.
a Pentru oboseala asociata cu mononucleoza, masati-va zilnic rinichii. Cu pumnii relaxati, frecati-va partea inferioara a spatelui timp de trei-cinci minute. O ocazie buna de a face
masajul este la dus, cu apa calda scurgandu-se de-a lungul spatelui.
REDUCEREA STRESULUI, INTARIREA IMUNITATII
La inceputul secolului 20, oamenii de stiinta au inceput sa studieze cum se adapteaza fiintele umane la stres. Ei au descoperit in curand ca oamenii au o reactie biochimica la pericol - raspunsul lupta-sau-fugi. Cand o persoana are senzatii de frica sau de furie, creierul elibereaza un suvoi de
hormoni de stres. Unul dintre acestia este epinefrina (mai frecvent numita adrenalina). Eliberarea ei provoaca batai mai rapide ale inimii, cresterea tensiunii arteriale si redistribuirea sangelui din vasele sangvine de la extremitatile corpului spre muschi, pentru o forta mai mare. Pentru a asigurarea suplimentara a directionarii tuturor resurselor organismului spre lupta sau fuga de pericol, epinefrina inhiba sistemul digestiv si - asa cum cercetatorii au aflat mai recent - sistemul imuni-tar. In mod specific,
stresul duce la scaderea resurselor de
interferon si celule natural kilier din organism, care sunt necesare pentru combaterea bolii.
Raspunsul lupta-sau-fugi a permis stramosilor nostri sa faca fata pericolelor fizice imediate ale mediului lor frecvent amenintator. In lumea de azi, insa, factorii stresanti sunt mai degraba emotionali decat fizici si in general apar continuu pe perioade lungi de timp. Ca urmare, sistemul nostru imunitar sufera deseori de supresie cronica, facand mai dificila combaterea si recuperarea dupa boala.
Studiile arata ca mai multe tehnici de reducere a stresului - inclusiv biofeedback-ul, hipnotera-pia, meditatia si vizualizarea ghidata - pot fi eficiente in scaderea raspunsului lupta-sau-fugi si refacerea intregii capacitati a sistemului imunitar. Exersarea acestor tehnici poate fi de aceea utila pentru recuperarea mai rapida dupa mononucleoza. Cercetarile au aratat ca ele va pot proteja si de alte boli, printre care boli de inima,
diabet si cancer.
PRESOPUNCTURA
Apasarea punctului Plaman 7 poate stimula
imunitatea si functia plamanilor. Punctul este localizat pe marginea interna a antebratului, de partea degetului mare, la doua latimi de deget deasupra plinim articulatiei mainii. Aplicati o presiune ferma, constanta, timp de un minut, apoi repetati la mana cealalta.
Pentru calmarea durerilor musculare utilizati Intestin Gros 4 localizat in spatiul dintre degetul mare si aratator. Cu degetul mare si aratatorul mainii drepte apasati spatiul mainii stangi timp de un minut; repetati apoi la mana dreapta. Nu utilizati IG 4 daca sunteti gravida.
Apasarea punctului Stomac 36 poate mari imunitatea si vitalitatea globala. Punctul poate fi gasit la patru latimi de deget sub rotula, imediat lateral de fluierul piciorului. Puteti verifica localizarea prin flexia piciorului; un muschi va proemina la locul punctului. Apasati cu degetul mare timp de un minut.
Rezerva de energie a corpului poate fi marita apasand s Con-ceptor 6. Punctul este la trei latimi de deget sub buric, la mijlocul distantei pana la osul
pubian. Aplicati treptat o presiune profunda cu degetul aratator pana cand simtiti rezistenta, apoi mentineti apasarea timp de un minut.
