SINCOPA Este definita ca o stare de slabiciune generalizata, cu pierderea tonusului postumi, incapacitatea mentinerii ortostatismului si pierderea constientei. Debuteaza cu o senzatie de "rau", incetosarea derii, sunete in urechi sau transpiratii. Se poate instala rapid, fara semne premonitorii. Bolnavul are un aspect palid-cenusiu. cu puls slab. Pierderea completa a constientei poate fi evitata daca bolnavul este imediat culcat. In pozitie orizontala, perfuzia cerebrala nu mai este influentata de gravitatie. Pulsul devine astfel mai puternic, tegumentele se recoloreaza. iar constienta revine.
LESINUL Lipsa de putere, cu senzatia de pierdere treptata a constientei (presincopa).
CRIZA EPILEPTICA Alterare brusca a activitatii electrice corticale, manifestata clinic prin modificari ale constientei sau printr-un simptom motor, senzorial sau comportamental ( si cap. 167. Epilepsia).
TRASATURI DISTINCTIVE INTRE SINCOPA Sl CRIZA EPILEPTICA Criza epileptica poate aparea ziua sau noaptea, indiferent de pozitia pacientului; sincopa apare rareori in pozitie decliva (exceptie: criza Adam-Slokcs). In sincopa, paloarea este constanta, in timp ce in criza epileptica pacientul poale aa aspect cianotic sau pletoric. Criza epileptica este adesea anuntata de aura. care da si indicii de localizare. Traumatismele datorate caderii sini frecnte in criza epileptica, dar apar rareori in sincopa. De obicei, pierderea constientei este de mai lunga durata in criza epileptica deeil in sincopa: renirea la starea vigila este de obicei lenta dupa o criza epileptica, si rapida dupa sincopa. Incontinenta urinara este frecnta in criza epileptica, rara in sincopa. Pierderi repetate ale constientei (de mai multe ori pe zi sau pe luna) la o persoana tinara sugereaza mai degraba crize epileptice, decit sincope. Aceste aspecte luate impreuna, la care se adauga aspectele F.FG caracteristice pentru criza epileptica, constituie argumentele cu care se poate diferentia sincopa de criza epileptica.
ETIOLOGIA SINCOPEI Cel mai adesea datorata proceselor care duc la reducerea (luxului sanguin cerebral ( elul 9-l).
Cauze ale lesinurilor, sincopelor si pierderilor de
constienta repetate
Circulatorii (flux sanguin cerebral redus)
A. Mecanisme vasoconstrictorii inadecvate
1. Vasovagal (vasodepresor)
2. Hipoiensiune posturala
3. Insuficienta autonoma primara
4. Simpatectomie (farmacologica, datorata meditatiei antidepresi cum ar fi metildopa sau hidralazina. ori chirurgicala)
5. Roii ale sistemului nervos central si periferic, inclusiv ale nervilor auto-
nomi
6. Sincopa de
sinus carotidian ( mai jos si "Bradiaritmii")
B. Hipovolemie
1. Pierderi de singe -
hemoragii gaslrointcstinale 2. Boala Addison
C. Reducere mecanica a intoarcerii noase /. Manevra Valsalva
2. Tuse
3. Micruritie
4. Mixoni alrial. tromb valvular
O. Debil cardiac redus
/ Obstructie a debilului ntricular sting:
stenoza aortica, stenoza hiper-trofica subaortica
2. Obstructie a fluxului pulmonar:
stenoza pulmonara, hipertensiuni- pul-
monara primara, embolism pulmonar
3. Miocardic: infarct miocardic masiv eu
insuficienta de pompa
4. Pericardic: tamponada cardiaca
/f. Aritmii
/. Bradiaritmii
a) Bloc atrio-ntricular (AV) (de gradul doi si trei), cu crize
Adams-Stokcs hi Asistolie ntriculara c) Bradicardie sinusala. bloc sino-atrial, stop sinusal, sindrom de sinus bolnav (sick-sinus sindrom) cp Sincopa de
sinus carotidian ( mai sus si mecanisme vasocon strictorii inadecvate) e) Nevralgie glosofaringiana (si alte stari dureroase) poate fi asociata cu
cefalee si lumori aIe gitului 2. Tahiaritmii
a) Tahicardie ntriculara episodica, cu sau fara bradiaritmii asociate bl Tahicardie suprantriculara fara bloc atrio-ntricular
Alte cauze de
lesin si tulburari de constienta episodice
A. Compozitie modificara a singelui cerebral
1. Hipoxic
2. Anemie
3. Hipontilaiic C02 diminuai (lesin frecnt, rareori sincopa)
4. Hipoglieemie (slabiciune episodica, ocazional lesin, rareori sincopa)
B. Cerebrale
1. Atac ischemic Iranzitoriu
.
