Virusul varicelo-zosterian (VVZ) este un membru al familiei rusurilor herpelice, agent cauzal a doua entitati clinice dislincte: variccla sau varsatul de nt si herpcsul zoster sau zona. Numai rionii cu invelis sint infectanti.
PATOGENIE Primoinfectia se transmite pe cale respiratorie si este urmata de remie. Reactiv arca duce la infectie cu herpes zoster. prin mecanisme necunoscute. Se presupune ca in timpul varicelei, ganglionii radacinilor dorsale sint infectati, iar rusii rani in la acest nivel in stare de latenta, pina cind sint reactivati
EPIDEMIOLOGIE La pacientii susceptibili, rata de imbolnare pentru varicela este de 90%. Ca/urile apar pe tot parcursul anului, dar. in regiunile cu clima temperata, den epidemice la sfarsitul iernii si inceputul primaverii. 50% din cazuri sint copii din grupa de rsta 5-9 ani. Perioada de incubatie variaza intre 10 si 21 de zile. dar de obicei este de 14-l7 zile. Pacientii sint contagiosi cu 48 de ore inainte de eruptia culelor, in timpul formarii culelor (de obicei 4 5 zile) si pina cind culele au crusta. Incidenta infectiei cu rusul herpes zoster este maxima in decadele a sasea pina la a opta de ata, dar infectia poale aparea la orice rsta. Majoritatea pacientilor cu herpes zoster nu au fost expusi la contact cu alte persoane infectate cu VVZ.
MANIFESTARI CLINICE Varicela Subfcbrililatca si alterarea starii generale pot precede exantemul cu 24-48 de ore. La gazdele imunocompetente, febra si oboseala dureaza in general 3 5 zile. Eruptia consta din maculopapule, cule si cruste, in diferite stadii de evolutie. Leziunile caracteristice sint culele, descrise ca "picaturi de roua pe o petala de trandafir". Leziunile apar continuu pe parcursul a 2-4 zile. Leziunile pot fi gasite si pe mucoasa faringiana si vaginala. Pacientii mai tineri tind sa aiba mai putine leziuni decit cei mai rstnici. Pacientii cu imunitate compromisa, in special cei cu leucemie, pot avea mai multe leziuni, leziuni hemoragice, leziunile se pot ndeca mai lent, iar riscul de complicatii scerale poate fi mai marc. Cea mai frecventa complicatie a varicelei este suprainfectarea bacteriana a pielii, cauzata de obicei de Streptococcus pyogenes sau Siciphylococcus aureus. La copii, manifestarea extracutanata cea mai frecventa este afectarea SNC. Acest sindrom consta in ataxie cerebeloasa si iritatie meningeala: apare de obicei la aproximativ 21 de zile de la debutul eruptiei, este in general auto-limitat si nu necesita spitalizare. Alte manifestari SNC sint meningita aseptica, encefalita, mielila transversala, sindromul Guillain-Barre si sindromul Reye. Pneumonia este cea mai frecventa complicatie grava a varicelei, aparind mai frecvent la adulti (pina la 20%). Apare de obicei dupa 3-5 zile de boala si asociaza tahipnee, tuse, dispnee si febra. Radiografiile toracice edentiaza infiltrate nodularcsi pneumonie interstitiala. Alte complicatii sint miocardita, leziuni corneene, nefrita, artrita, diateze hemoragice, glome-ruloncfrita acuta si hepatita. Afectarea hepatica, diferita de sindromul Reye, este frecventa. caracterizata de obicei prin cresterea transaminazelor si in general asimptoma-lica. Variccla perinatala este grava daca boala apare cu 5 zile inainte sau la 48 de ore dupa nastere. Variccla congenitala este extrem de rara.
Herpes zoster Infectia este caracterizata printr-o eruptie cularu unilaterala in cadrul unui dcrniatom, insotita de durere locala severa. Durerea este sindromul prodromal al infectiei, si poate precede aparitia leziunilor k:u 48 72 de ore. Leziunile sinl maculopapulc eritematoase care evolueaza rapid la cule. Cele mai invalidanic urmai i ale infectiei herpes zoster sinl nev rita acuta si nevralgia postherpetica, ambele mai frecvente la adulti, iara doua cu aiit mai frecventa cu cil rsta este mai avansata, /osiei oflalmicus este infectia care afecteaza ramura oftalniicaa nervului Erigemen, Sindromul Rainsay lliint apare atunci cind este afectata ramura senzoriala a nervului facial, si se caracterizeaza prin leziuni pe canalul auricular si pe limba. Afectarea SNC consta in pleiocitoza asimptomalica in I.CR. meningoencefalita simptomatica cu cefalee. febra, folofobie. meningita si varsaturi si rareori angeita granulo-niatoasa cu hemiplegie contralalerala. Se poate intilni si mieliia transversala, cu sau Iara paralizie. I.a pacientii imunocompromisi, in special pacientii cu limfom Hodgkin sau non-l lodgkin. sindromul clinic este mai sever, iar riscul diseminarii leziunilor cutanate, si chiar al diseminarii scerale, este crescut Diseminarea cutanata apare la 40% dintre acesti pacienti. Diseminarea scerala, constind in pneumonie, meningoencefalita sau hepatita, apare la 5 10% dintre pacientii eu diseminare cutanata. Chiar si infectia diseminata este rareori fatala.
DIAGNOSTIC Diagnosticul, atit pentru vancela cit si pentru herpes zoster, poale fi silii clinic, pe baza anchetei cpidemiologice. a aspectului si distributiei leziunilor. Preparatele Tzanck sim pozitiv c. dar nu pot face deosebirea intre infectia cu VIIS si cea eu VVZ. Iestele serologice sinl anticorpii fluorescenti la aniigenele de membrana(FAMA)si ELISA. Confirmarea c !e posibila prin izolarea iiusului din culturi de tesuturi. Aceste rusuri se i leaza intr-un timp mai indelungat decit VHS.
TRATAMENT Pentru variccla la adolescenti sau adulti, aeyclor 800 mg p o. de 5 ori pe zi. timp de 5 7 zile in infectiile? 24 b Aeyclor. in doze de 2 mg kg q6h, poale li de asemenea benefic la copin < 12 ani. Tratamentul cu aspirina se va eta la copii, din cauza asocierii acesteia cu sindromul Reye Masu p ilcativc sinl orientate spre controlul prurilului si favorizarea indecarii leziunilor. Pentru herpes zoster, acyclov ir SOI) mg p.o. de 5 ori pe zi timp de " 10 zile este eficace, ducind la ndecarea mai rapida a leziunilor si ameliorarea durerii acute, desi incidenta nevralgici postherpetice nu se modifica. Pacientii cu zosier oflalmicus vor primi aeyclor si vor beneficia de consultatia unui oftalmolog. Nevralgia poslherpctica este extrem de dificil de Halal: se folosesc analgezice, aiinlriplilina hidroelorica si fluphenazina hidroelorica. La pacientii cu supresie imunitara cu variccla sau cu herpes zosier. se recomanda aeyclor i.v. 10-l2.5 mg/kg q8h, timp de 7 zile. Nu se va folosi tratament oral. La pacientii susceptibili cu expunere semnificativa la VVZ, profilaxia se poate face cu imunoglobulina varicelo-zostcriana (VZIG). la maximum 96 de orc. dar de preferinta la < 72 h dupa expunere. Pacientii la care esle recomandabila VZIG sinl pacientii cu supresie imunitara si rsta < 15 ani. cu antecedenle negative sau necunoscute de varicela, nou-nascutii din mame care au facut variccla cu 5 zile inainte de nastere sau in 48 ore poslpartum, grade cu antecedente sau scrologie negativa pentru varicela si prematuri < 28 saptamini de gestatie, indiferent de antecedentele mamei. Daca se administreaza VZIG la adolescenti sau adulti normali cu expunere semnificativa, se recomanda controlul stalusului serologic inainte de administrare, in itorul apropiat, se va autoriza in Statele Unite un vaccin u atenuat (OK.A), pentru utilizare atit la persoanele normale, cil si la pacientii cu depresie imunitara.