SIMPTOME
a placi cutanate de culoare alba, localizate deseori simetric pe ambele parti ale corpului; marginile acestor zone, cu contur neregulat, p'ot fi proeminente.
a placile pot apare in orice moment, desi debutul lor este adesea legat de stres.
a placile apar cel mai frecvent in zonele expuse, precum fata, gatul si mainile, insa pot apare oriunde.
a parul poate incarunti, iar albul ochilor isi poate schimba culoarea.

CHEMATI MEDICUL
a depigmentarea este suficient de severa pentru a va afecta respectul de sine si actitatile sociale; exista multe tratamente la dispozitie, ce pot contracara efectele tiligo-ului.
Aproape doua milioane de persoane din Statele Unite au aceasta boala ce conduce la aparitia de placi albe pe piele. Uneori placile apar simetric, de exemplu, puteti avea leziuni aproape identice pe degetele aratatoare drept si stang.
Primele semne de depigmentare apar deseori inainte de varsta de 20 ani si pot exista cicluri de decolorare rapida, urmata de perioade cu modificari foarte mici sau absente. Perioada de latenta poate dura ani de zile.
Evolutia bolii este variabila. Un pacient poate avea la inceput cateva pete, dupa care nu se mai intampla nimic ani de zile, in timp ce altul isi poate pierde tot pigmentul din piele in 6 luni. Factori favorizanti pot fi stresul fizic sau emotional.
In sine, tiligo nu pune sanatatea in pericol, insa se asociaza uneori cu afectiunile tiroidiene, anemia pernicioasa, boala Addison (scaderea functionalitatii glandei suprarenale) si pelada (caderea parului in placi). La majoritatea pacientilor, totusi, riscul cel mai mare este pierderea respectului de sine.

CAUZE
Medicii nu stiu ce anume provoaca tiligo, insa boala pare a se mosteni in familie; pana la o treime din totalul pacientilor au o ruda care sufera de aceeasi tulburare. Agenti chimici precum fenolul (deseori utilizai ca dezinfectant) si catecolul (folosit in vopsire si acire), precum si stresul fizic si emotional, pot precipita debutul tili-go-ului.
Problema de fond este ca anumite celule, numite melanocite, inceteaza sa mai produca melanina, ce da culoarea pielii. Exista trei principale teorii ce incearca sa explice de ce se intampla acest lucru la pacientii cu tiligo: celulele nervoase anormale pot leza celulele pigmentare aflate in apropiere; organismul isi poate distruge propriile tesuturi (reactie autoimuna) deoarece percepe celulele pigmentare drept straine sau celulele producatoare de pigment se pot auto-distruge (reactie autotoxica), lasand in urma reziduuri toxice ce distrug celulele pigmentare noi. Oricare ar fi cauza, problema nu ameninta niciodata ata si prezinta rareori un risc pentru sanatate.
TRATAMENT
Majoritatea tratamentelor pentru tiligo implica atragerea de mai multe celule pigmentare catre suprafata pielii. O terapie cunoscuta sub numele de psoralen-ultraolete A (PUVA), ce combina un medicament oral si radiatiile ultraolete, s-a dovedit deosebit de eficienta, in special pentru pacientii aflati in stadiile avansate ale bolii.
Medicina alternativa are putine de oferit pacientilor cu tiligo, dat fiind ca singurul mod de a influenta progresia bolii este modificarea productiei de melanina din organism sau transtarea de celule sanatoase in zonele afectate. Totusi, anumite tehnici de relaxare se pot dovedi utile, daca observati ca episoadele de depigmentare sunt declansate de stres.

MEDICINA CONVENTIONALA

Exista doua strategii de baza pentru tratarea tiligo-ului: incercarea de a resili pigmentatia normala sau depigmentarea restului pielii - ceea ce face pielea foarte palida, insa de o culoare uniforma. in formele usoare ale bolii, medicii incep de obicei cu corticoizi locali, care au o buna reputatie de reparare a placilor mici in cazurile in care tiligo a afectat mai mult de 20% din suprafata corpului. In mod obisnuit sunt prescrise tratamente PUVA. Cel putin jumatate din toti pacientii cu tiligo isi recastiga pigmentul in majoritatea zonelor supuse acestor tratamente.
Cercetatorii continua sa caute alternative ale PUVA-terapiei din cauza numeroaselor sale efecte secundare precum leziunile hepatice, cataracta si alte probleme oculare, o reactie fototoxica ce provoaca aparitia de bule pe piele si greturi. Khellina, derivata din radacinile tei Ammi snaga, s-a dovedit un inlocuitor eficient. Aceasta nu induce fototoxicitate, insa in doze mari poate provoca greturi, ameteli, insomnie si o crestere a nivelurilor enzimelor hepatice.
Daca tiligo a provocat leziuni pe mai mult de jumatate din pielea dumneavoastra, puteti lua in considerare indepartarea restului de pigment -proces cunoscut sub numele de depigmentarc. inainte de a face acest pas, totusi, ganditi-va ca poate dura luni sau ani pana la completare si ca este ireversibil. Medicamentul de electie, o combinatie de monobenzona si hidrochinona, distruge melanocitele. Printre potentialele efecte secundare se numara dermatita de contact, manca-rimile severe, uscaciunea anormala a pielii, depozitele pigmentare in cornee si incaruntirea parului.

MEDICINA ALTERNATIVA
Tratamentul homeopatic este probabil cea mai buna alternativa pentru pacientii cu tiligo ce doresc sa ete medicamentele conventionale puternice. Consultati un profesionist cu prire la un de tratament homeopatic.
Pentru a reduce stresul ce poate agrava ti-ligo-ul, incercati tehnici de relaxare psihosomatica, precum zualizarea ghidata, yoga sau hip-noterapia.

CE PUTETI FACE ACASA
Pentru a trata corect tiligo-ul trebuie sa consultati un medic. O masura ce v-ar putea ajuta si pe care o puteti aplica acasa, este expunerea placilor cutanate afectate la soare (in conditiile protejarii pielii sanatoase cu un ecran solar). Radiatiile ultraolete solare pot stimula repigmentarea.