A. Rasini fixatoare de acizi biliari
1. Colestiramina - in doza de 8-l2 g pe zi Actioneaza intrerupand circulatia enterohepatica a acizilor
biliari, mareste sinteza de noi acizi biliari si de receptori LDL. Scade LDL a colesterolului cu 20-30%, creste HDL a colesterolului si trigliceridele.
Are efecte secundare: constipatie, disconfort gastric, greata, sangerari hemoroidele.
Este contraindicata in obstructia de tract biliar, stenoza pilorica si hipertrigliceridemie.

2. Acid nicotinic

Niacina - in doza de 50-l00 mg, apoi se creste la 1-2,5 g
Niacina - cu eliberarea lenta 0,5-l g pe zi Actioneaza scazand sinteza: DL si LDL; scade DL
colesterolului cu 15-25% si poate creste HDL.
Are ca efecte secundare: tahicardie, aritmii atriale, prurit, piele uscata, greata, diaree, hiperuricemie, ulcer peptic.
Intoleranta la glucoza, disfunctie hepatica.
Este contraindicata in ulcerul peptic, aritmii cardiace, greata, boli hepatice si diabet zaharat.
B. Inhibitori a HMG - CA reductazei

1. Lovastatin - 10-80 mg pe zi

2. Provastatin - 10-40 mg pe zi

3. Simvastatin - 5-40 mg pe zi

4. Fluvastatin - 20-40 mg pe zi

5. Atorvastatin - 10-80 mg pe zi

Actioneaza micsorand sinteza colesterolului si marind actiunea receptorilor LDL.
Scade LDL a colesterolului cu 30-40% si scade de asemenea DL, actiuni secundare, functia hepatica anormala, miozite.
Contraindicatii: miozita la pacientii cu insuficienta renala si la pacientii cu tratament cu Gemfibrozil, acid miotinic sau ciclosporina.

D. Derivati de acid fibric

1. Gemfibrozil - 600 mg pe zi
Creste LDL si hidroliza trigliceridelor, scade sinteza DL si creste caolismul LDL, scad trigliceridele cu 20-30%, creste HDL, are ca efecte secundare litogenitate biliara, greata, anomalii functionale hepatice, miozite.
Contraindicatii: boala hepatica sau biliara, se scade doza in insuficienta renala.
Obiectivul tratamentului este de a scadea LDL sub 100 mg%. Pentru pacientii cu doi sau mai multi factori de risc, pentru boala cardiaca aterosclerotica, barbati peste patruzeci si cinci ani, femei peste cincizeci si cinci ani, sau dupa menopauza, antecedente de boala cardiaca cu instalare precoce, hipertensiune, diabet zaharat sau HDL a colesterolului sub 35 mg%, obiectivul este atingerea unui LDL a colesterolului sub 133 mg%.
Un factor de risc poate fi eliminat in cazul in care HDL este mai mare de 70 mg%.
Continutul in colesterol al principalelor alimente: in mg la suta, dupa Luyckx:
creier 2 300 - 2 400 mg%

galbenus de ou 1 400 mg%

caviar, homar 250-500 mg%

unt 280 mg%

branzeturi 150-200 mg%

carne de vita si porc 100-200 mg%

carne de vitel si oaie 70 mg%

peste, pui 60-90 mg%

lapte integral 10 mg%

lapte degresat 3 mg%

Cantitatea de colesterol alimentar nu trebuie sa depaseasca 300 mg in douazeci si patru de ore. Se recomanda consumul crescut de acizi grasi polincsaturati de origine vegetala, preferential fata de grasimile de origine animala. Raportul grasimilor polinesaturate-grasimi saturate, care in mod normal este de 0,3-0,4, trebuie sa ajunga la 1,5-2, putandu-se reduce astfel colestcrolemia si trigliceridemia cu 15-30%.
Trebuie tinut cont ca alcoolul provoaca o crestere a trigliceridelor.
Absorbtia colesterolului de provenienta exogena sau endogena are loc la nivelul jejunului in prezenta biliara, a sucului pancreatic in lumenul intestinal sub actiunea colesterol-esterazei pancreatice. in prezenta acizilor biliari are loc hidroliza colesterolului esterificat si transformarea lui in colesterol liber. Aceasta se solubizeaza in acizi biliari, alaturi de monogliceride si fosfolipide, formand micelii mixte. Din acestea, printr-un mecanism incomplet cunoscut, colesterolul si celelalte lipide trec in celula epiteliului intestinal, de unde dupa esterificare trec in capilarele limfatice. impreuna cu trigliceridele, fosfolipidele si proteinele, formeaza lipopro-teine care ajung in circulatia generala pe calea canalului toracic.
Biosinteza colesterolului arc loc in special in celula hepatica, dar si in peretele intestinal, piele, tesut adipos etc. dupa o secventa de reactii multiple si complexe.
Acizii biliari au doua functii importante in legatura cu meolismul colesterolului: emulsionarea si absorbtia grasimilor, pe de o parte, si reglarea meolismului colesterolului, pe de alta parte.
Ficatul si tesutul adipos sunt principalele organe de prelucrare a acizilor grasi liberi si a trigliceridelor (grasimi neutre care sunt transportate in intregime sub forma de lipoproteine si care se gasesc in plasma sub forma de DL de origine hepatica si intestinala).