Dumneavoastra sunteti seful. Dumneavoastra comandati.

Tehnologia este un bun slujitor, dar un prost stapan. Daca permiteti tehnologiei moderne sa va domine, va puneti sub o presiune care nu este necesara. Daca stiti cum sa folositi computerul, mobilul sau internetul asa cum trebuie, ele va vor face ata mai usoara.
Nu m-am lasat niciodata prada asa-numitului "teh-no-stres", nici in ata particulara, nici ca medic. Eu fac parte dintr-o alta generatie. Am computer acasa, dar nici nu sunt sigur ca stiu sa ii dau drumul. Am telefon mobil de cateva saptamani, dar nu ma suna nimeni, pentru ca nu am dat numarul nimanui. De-a lungul anilor, de cand sunt medic, nu m-am aratat foarte interesat de tehnologie, pentru ca sunt de parere ca, in cea mai mare parte, ea nu este necesara. E adevarat ca anumite dispozitive si aparate pot ajuta la silirea unui diagnostic, dar un bun medic poate descoperi mai multe despre pacientii lui cu ochii, mainile si un stetoscop, desi exista loc si pentru o electroencefalograma!
Sunt de parere ca, mai ales in medicina, tehnologia are un rol mult exagerat. in numeroase spitale, medicii si asistentele medicale nu mai vegheaza asupra pacientilor, ci prefera sa delege aceasta sarcina dispozitivelor de inalta tehnologie. Masinile, insa, nu pot oferi dragoste.
Nimic nu s-a dezvoltat mai repede de-a lungul anilor ca aparatura electronica ce ne impresoara in fiecare zi. Computerele, faxurile, robotul telefonic, erele, telefoanele mobile, internetul, e-mail-ul etc. Pe drumul sau spre secolul al XXI-lea, omenirea este inconjurata de tehnologie. A fi totdeauna usor de contactat a devenit un simbol al statutului. Frontierele din tre ata profesionala si cea privata den tot mai distorsionate. Ziua de munca incepe atunci cand ajungi la serciu, dar, de fapt, incepe din masina, tren sau autobuz, atunci cand iti verifici casuta vocala, cand dai sau preiei telefoane "urgente" ori trimiti faxuri sau e-mail-uri. Iar ziua de munca se sfarseste numai atunci cand, in cele din urma, iti inchizi telefonul mobil si/sau computerul de acasa noaptea. Multi le lasa, insa, deschise permanent.
Toate acestea lasa urme asupra noastra. in sectiunea sa Damn Technology, psihologul american Michelle Well sustine ca jumatate dintre asociatii acti, managerii sau functionarii americani spun ca sunt stresati de tehnologie. Cei care muncesc au prea putin control asupra tehnologiei, prea putina pregatire si abia daca pot opri fluxul continuu de informatie si inovatie.

Jumatate dintre managerii americani se simt tehnostresati.

Termenul "tehno-stres" denumea, initial, problemele oamenilor care nu reuseau sa se acomodeze cu computerul. Astazi, el desemneaza tot stresul care poate fi cauzat de tehnologie: furia ca nu poti gasi un program TV, teama de a te afla sub supraveghere electronica, frica de a fi concediat din cauza tehnologiei.
Frustrarea de a fi controlat de tehnologie se transforma, tot mai adesea, in agresitate. Resta PC World a publicat recent rezultatele unui studiu al managerilor tehnologiei americane. 83% dintre ei avusesera deja experienta degenerarii problemelor cauzate de computer intr-un atac direct asupra acestuia. Unul din cinci lideri trebuise sa isi schimbe tastatura distrusa in urma unui "acces de furie". "Mouse-urile zburatoare" sunt un fenomen tot mai frecvent, monitoarele sunt, din ce in ce mai des, zdrobite, iar unitatile sunt lote cu piciorul tot mai frecvent. Psihologii americani denumesc aceste simptome "furie de retea", abila cu "furia de sosea", frecvent intalnita atunci cand un sofer blocat in trafic se simte neputincios si isi dezlantuie mania.


Tehno-stresul si consecintele sale: computerele sunt zdrobite, mouse-urile zboara prin aer.

Am citit, de curand, ca, in Japonia, se ofera un training special de relaxare. Pentru circa 75 de lire, indizii atinsi de stres se pot elibera de tensiune facand bucati mobilierul de birou. Instrumentele necesare sunt incluse in pret, precum si o portie de sushi si o bere.

Astfel, avem dovada aspectelor negative ale tehnologiei:

a tot mai multi oameni se simt stresati de tehnologie;
a tot mai multi oameni simt ca pierd, incet, controlul asupra tehnologiei;
a tot mai multi oameni simt ca nu pot tine pasul cu teza inovatiilor;
a tot mai multi oameni se simt deranjati de telefoanele mobile;
a cu o frecventa crescuta, acest tehno-stres se transforma in agresitate.
Nu sunt dusmanul tehnologiei. Am vazut cum ii ajuta pe altii computerele, ba chiar si pe mine. Stiu ca internetul si e-mail-ul ne fac ata mai usoara si ca teleziunea ne ajuta sa cunoastem mai multe despre lume. Dar, in acelasi timp, nu stiu nimic care poate cauza mai mult stres decat telefoanele mobile si alte aparate de acest fel.
Pretutindeni, capcanele tehnologiei se gasesc din belsug. Daca stiti sa le depistati, veti avea rareori probleme cu ele. Daca nu stiti, le veti deveni, repede, ctime.

1. Capcana informatiei
In Germania, fiecare angajat, manager sau functionar public primeste, in medie, zilnic, 177 de mesaje prin fax, e-mail, telefon fix, comunicate interne, telefon mobil sau er. Aproape doua treimi dintre acesti angajati trebuie sa suporte aceste intreruperi, in medie, la fiecare zece minute. Slujbele noastre den tot mai haotice, mergand in zigzag inainte si inapoi, deoarece, in scurte intervale de timp, trebuie sa ne adaptam la noi directive. Potrit unui studiu facut de firma americana Pitney Bowes, 27% dintre germani se simt coplesiti de informatie. 60% dintre managerii executi declara ca au probleme cu diseminarea mesajelor.
Societatea Informationala din Statele Unite a dezvoltat propriul sau simptom: sindromul oboselii informationale, dependenta excesiva de mesaje. Criticul media american, Neil Postman, pune intrebarea: "Ne inecam intr-un flux de informatie intocmai ca Ucenicul Vrajitor?"

2. Capcana teleziunii
Nimic nu ne-a schimbat mai dramatic ata de-a lungul ultimelor zeci de ani precum teleziunea. Ne-a influentat mentalitatea despre lumea moderna. Contactele noastre sociale au fost canalizate pe noi cai si formele noastre de comunicare s-au schimbat.
Institutul Economic German a calculat ca adultii petrec, in medie, zece ani din ata in fata telezorului. Germanii se uita la telezor aproape trei ore si jumatate pe zi, aproape dublu fata de timpul pe care il petreceau astfel in urma cu 15 ani.
Copin americani se uita la telezor, in medie, 17 ore pe saptamana. Un studiu intreprins de Universitatea Stanford a scos la iveala faptul ca sederea in fata telezorului este principala cauza a obezitatii in Statele Unite. Un grup experimental format din copii cu varste intre opt si zece ani care s-au uitat, pe parcursul unui an, cu 25% mai putin timp la telezor a slabit, in medie, cu un kilogram fata de alti copii de aceeasi varsta.
Teleziunea este principala cauza a obezitatii in Statele Unite.
Teleziunea nu numai ca ii face pe oameni sa se ingra-se, dar creeaza si dependenta. Un studiu desfasurat pe o perioada de cinci ani de catre Institutul de Film din Marea Britanie a descoperit ca majoritatea celor chestionati au declarat ca teleziunea este "un gunoi trial", dar ca "nu se pot opri sa priveasca". Multi se simt "novati" ca se uita la telezor, desi li se pare ca ii "elibereaza de stres".

3. Capcana internetului

Numarul de utilizatori ai internetului a explodat peste tot in lume. Ca esti in New York sau in Timbuktu, ai acces, practic, la un nesfarsit sir de informatii. Poti citi ziare, poti nde masina, poti rezerva locuri pentru itoarea ta vacanta, poti face tranzactii bancare, poti participa la jocuri de noroc sau poti face chiar sex online.

Pana in 2005, un miliard de persoane vor naga pe internet.

Doua treimi dintre americani folosesc internetul, in vreme ce unul din trei germani are conexiune acasa sau la birou. Peste 300 de milioane de oameni din toata lumea sunt membri ai comunitatii internetului. La fiecare 15 luni, cifra se dubleaza. Pana in anul 2005, un miliard de persoane vor naga pe internet. Internetul ne va schimba ata dramatic, asa cum o facea teleziunea in anii '50:
a ne va transforma intr-o societate total informatizata;
a va schimba modul de a lucra - multe slujbe vor disparea, in vreme ce altele vor fi create.;

a timpul nostru liber va fi restructurat;

a ne va revolutiona modul de a face cumparaturi;
a ata sexuala se va petrece in spatiul cibernetic, fara a mai fi nevoie de un contact direct.
Nu va mai trebui sa ne ridicam de pe canapeaua din sufragerie pentru a executa multe dintre actitatile zilnice. Daca se va dovedi adevarat ceea ce multi specialisti pre-zioneaza, internetul si teleziunea vor deveni unul si acelasi lucru: o cutie informationala gigantica, putand sa primeasca si sa distribuie toate informatiile de care avem nevoie din lumea exterioara.

4. Capcana telefonului mobilIn 1998, peste 160 de milioane de telefoane mobile au fost vandute in lumea intreaga. Unul din doi austrieci, 20% dintre germani, 58,5% dintre finlandezi si 54% dintre suedezi folosesc telefoane mobile. Aceste cifre sunt inca si mai mari in Statele Unite si Marea Britanie.
Piata e departe de a fi saturata. Saizeci la suta dintre toti utilizatorii de telefoane mobile sunt barbati. Piata itorului este, deci, reprezentata de femei si copii. Potrit unui studiu intreprins de Institutul de Cercetare a Pietei din Austria, 94% dintre persoanele cu varsta sub 30 de ani considera ca telefonul mobil este cool. Suntem pe cale sa devenim o societate a telefoniei mobile; poate ca suntem deja.
94% dintre persoanele cu varsta sub 30 de ani considera ca telefonul mobil este cool.
Niciun alt dispozitiv electronic nu patrunde in etile noastre particulare atat de agresiv ca telefonul mobil. Teama de a nu rata ceva ne transforma intr-o cutie telefonica, capabila de a fi contactata 24 de ore pe zi, mereu in stand-by. Telefoanele mobile sunt un simbol al statutului. Ele ne dau sentimentul ca suntem importanti, ca avem insemnatate si, mai ales, ca suntem de neinlocuit.
a Telefoanele mobile creeaza dependenta. Jumatate din mesajele trimise de pe telefonul mobil sunt lipsite de importanta.
a Telefoanele mobile creeaza stres. De multe ori, telefonam atunci cand mintea si inima noastra au, de fapt, nevoie de relaxare.
a Telefoanele mobile den tot mai puternice. Nu este suficient numai sa dai un telefon. Cu un telefon mobil poti avea acces la internet si trimite e-mail-uri sau me-saje-text.
Eu nu va prezint aceste chestiuni ca sa va sperii. Multi dintre noi nu avem probleme cu dezvoltarea tehnologiei si cei mai multi nu se tem de itor. Dar este important sa ne amintim ce am spus la inceput: tehnologia nu trebuie sa fie niciodata stapana, ci sa ramana mereu slujitoare.