Virusurile poseda o varietate de forme si o structura diferita, uneori foarte complexa (ura 1).
Exista virusuri cu forma cilindrica (variante morfologice de virus gripal; unele virusuri vegetale: virusul mozaicului tutunului), sferica (virusurile gripale, paramyxovirusurile), cristaliforma sau poliedrica (enterovirusurile: polio), forma de prisma sau caramida (virusurile pox).
Orice particula virala (virion) contine un miez de acid nucleic (nucleoid) si un strat proteic inconjurator, denumit capsida. La unele virusuri exista la exterior si un invelis numit anvelopa (peplos).
Acidul
nucleic (nucleoidul)
Miezul de acid nucleic, constituit fie din ADN, fie din ARN (niciodata din ambele tipuri), are structura polinucleotidica: polimer de radicali fosforici, pentoza si baze purinice sau pirimidinice (adenina, guanina, timina si citozina in cazul ADN viral si adenina, guanina, uracil si citozina in cazul ARN viral).
Majoritatea virusurilor animale contin o molecula de acid nucleic monocatenar, dar exista si virusuri cu acid nucleic bicatenar (reovirusurile contin doua lanturi de ARN legate complementar).
Acidul nucleic poate fi dispus liniar, circular sau incolacit in interiorul virionului si este constituit din mai multe segmente sau dintr-o singura molecula.
1: Bacteriofag T4; 2:
Bacteriofag M13; 3: Virusul rabic; 4: Hematie; 5: Adenovirus; 6: Rinovirus;
7: Corpuscul elementar Chlamydia; 8: Bacteriofag MS2; 9: Virusul mozaicului
tutunului; 10: Viroid; 11: Virusul
polio; 12: Prion; 13: Virusul vaccinia; 14: Virusul Ebola; 15: E.coli
ura 1: Morfologie
virala (atie bacterii - virusuri)(sursa: https://www.futura_sciences.com)
Capsida si invelisul
Capsida este dispusa in jurul nucleotidului viral, formand, impreuna cu acesta, un complex denumit nucleocapsida.
Capsida contine proteine virale, grupate in unitati denumite capsomere. Relatiile spatiale acid nucleic-capsida sunt foarte stricte, existand un raport intre subunitatile (nucleotidele) moleculei de acid nucleic si capsomerele capsidei.
Analiza chimica a compozitiei capsidei releva:
proteine simple, omogene (poliovirusuri si alte enterovirusuri);
proteina suport legata de lipide: fosfolipide, colesterol, lecitina (myxovirusuri, paramyxovirusuri, poxvirusuri);
proteina suport legata de fractiuni glucidice glicoproteine (arenavirusuri, virusurile oncogene de tip C).
La virusurile mici exista un singur tip de monomer capsidal, constituit din lanturi polipeptidice omogene sub raportul greutatii moleculare.
In general virusurile animale mai complexe, virusurile mari si cele cu invelis, au o compozitie capsidica mai complexa decat virusurile mici si mijlocii fara invelis, monomerii fiind alcatuiti din lanturi polipeptidice heterogene.
Invelisul (peplos sau anvelopa) este constituit atat din proteine virale (simple sau complexe), cat si din material lipoproteic imprumutat de la celula gazda, in cursul multiplicarii intracelulare a virusului.
Exemple de virusuri cu invelis: virusurile gripale, paramyxvirusurile (virusurile paragripale, virusul rujeolos, virusul urlian), virusurile HIV, arbovirusurile, virusul rabic.
Elementele invelisului pot fi asamblate sub forma unei mantii, de la care pornesc prelungiri (virusul gripal, virusul HIV).
La nivelul invelisului se pot exprima antigene de mare insemnatate prin imunogenitatea lor, care servesc uneori si la atasarea virionului de receptorii celulei-gazda (antigenele hemaglutininice si neuraminidaza la virusul gripal, antigenele glicoproteice gp 120 si gp 41, la virusurile HIV).
In cazul structurii unui virus, asezarea spatiala a capsomerelor capsidei, ca si pozitia acestora fata de unitatile de baza ale acidului nucleic viral (nucleotide) prezinta caracteristici, ceea ce a dus la incadrarea virusurilor in categoria formelor anizotrope de organizare a materiei, asigurand componentelor structurii un maximum de energie legata (respectiv, un minimum de energie libera).
Exista doua tipuri de simetrie: helicoidala si icosaedrica.
Simetria helicoidala
Elicea (helixul) prezinta un singur ax rotational care coincide cu axul cilindrului nucleocapsidei sau a nucleoidului. Monomerii capsidei formeaza capsomere identice si sunt ei insisi identici, stabilind cu monomerii vecini acelasi tip de legaturi.
Monomerii capsidei formeaza o ura in forma de panglica (urile 2 si 3).
Simetria icosaedrica
Exista la virusuri cu dimensiuni mici (enterovirusuri) si mijlocii (virusurile grupului Herpes).
Acidul nucleic, de regula monocatenar, este dispus central, ca un ghem lax. In jurul lui sunt asezate capsomerele, dupa uri de simetrie riguroase, astfel incat conturul nucleocapsidei, privit in , apare ca un hexagon si privit in spatiu apare ca o ura poliedrica, cu fete si muchii egale intre ele icosaedru (20 de fete, 30 de muchii, 12 varfuri).
Virusul Ebola Simetrie helicoidala cu invelis
ura
3:
Virusuri cu simetrie helicoidala cu invelis )(sursa: https://www.futura_sciences.com)
Monomerii proteici ai capsomerului 6 sau 5 pentru fiecare capsomer (6 - capsomer hexagonal si 5 - capsomer pentagonal).
Numarul de capsomere in icosaedru este de 42, din care 12 pentagonale si 30 hexagonale.
Asezarea capsomerelor se face dupa anumite axe: axele ideale trec prin centrul edificiului si prin colturile capsidei. Axele ce trec prin colturi impart icosaedrul in 5 sectoare. Daca icosaedrul se invarteste in jurul axului central cu 1/5 la fiecare rotatie, se obtine aceeasi ura. Deci prin rotatie completa ura se reproduce pe ea insasi de 5 ori.
Exista si axe de simetrie care impart icosaedrul in 3 sectoare egale (axe ce trec prin centrul fetelor triunghiulare). Daca icosaedrul se roteste cu 1/3, la fiecare rotatie se va reproduce aceeasi ura.
Daca se roteste cu axul ce uneste centrele a 2 capsomere hexagonale opuse, icosaedrul poate fi reprodus.
Deci, icosaedrul viral are o simetrie rotationala de tip 5: 3: 2, cu unele exceptii (adenovirusuri, reovirusuri).
Afectiune frecventa a adolescentei, evolueaza in pusee intre 1325 ani, dupa care se atenueaza si chiar dispare. Se caracterizeaza prin t [...] |
Prin mecanisme pe care le-am analizat in alta parte (p. 55), mesajul senzorial ajunge in zona sinaptica. Prelucrarea sa (decodificare si rec [...] |
Cercetari sistematice, intreprinse in ultimele doua decenii, privind natura celulelor implicate in raspunsul imunoalergic au dezvoltat intr-o masura c [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact