Virusologie

Diabetul de tipul ii se poate vindeca prin dieta?!

            Daca oamenii de stiinta au dreptate, in curand, bolnavii nu vor mai avea nevoie de insulina.             Studii recente au relevat faptul ca diabetul de tip 2 poate fi “vindecat” in doar patru luni cu ajutorul unei diete hipocalorice [...]

Prionii si prionozele

PRIONII SI PRIONOZELE GENERALITATI In ultimii 5 ani, preocuparea pentru bolile prionice a depasit domeniul medical, intrand in atentia opiniei publice mondiale datorita problemelor majore de sanatate publica ridicate, cu implicatii atat [...]

Izolarea virusurilor si efectele virus specifice

IZOLAREA VIRUSURILOR SI EFECTELE VIRUS SPECIFICE Virusurile se multiplica numai pe celulele vii, care le furnizeaza materia prima, energia si chiar mecanismele de sinteza, replicarea avand loc conform informatiei genetice induse de acidul nucl [...]

Mutageneza indusa

Mutageneza indusa Mutageneza indusa reprezinta procedeul de crestere a frecventei unei mutatii pentru un character dat, prin tratarea virusului cu agenti mutageni cu activitate preferentiala pentru genomul viral. In mutageneza indusa se ur [...]

Clasificarea virusurilor

CLASIFICAREA VIRUSURILOR §         Dupa natura celulei parazitate virusurile se impart in: -          bacteriene; -     &nbs [...]

Relatii virus-celula gazda - virusurile adn

RELATII VIRUS-CELULA GAZDA Intre virusul animal si celula gazda pe care o paraziteaza se pot stabili doua feluri de relatii: de tip litic (citocid) si de tip simbiotic. 1. Relatii virus-celula gazda de tip litic (citocid)            [...]

Apararea antivirala – rezistemta naturala

Apararea antivirala  –  rezistemta naturala  Rezistenta naturala a organismelor la infectiile virale se datoreaza unor factori fiziologici, la care se pot adauga factorii ce apar ca effect al prezentei virusului infectat. Printer acesti fa [...]

Genetica virala

GENETICA VIRALA 1. Mutatia virala             Este o greseala in autoreplicarea acidului nucleic viral, in cursul formarii de noi progeni (indivizi rezultati din multiplicarea virusului in celula gazda). Progenii deosebiti genetic de par [...]

41

Clase de sisteme genetice virale Baltimore analizand maodul de formare a ARNm, precum si alte caracteristici ale replicarii virale, propune clasificarea virusurilor in 6 clase de sisteme genetice diferite si anume: Clasa I- virusuri cu [...]

Patogenitate virala si tipuri de infectie virala

PATOGENITATE VIRALA SI TIPURI DE INFECTIE VIRALA Exista mai multe tipuri de infectie virala la om si la animal, si anume: infectii localizate, infectii diseminate (generalizate), infectii inaparente, infectii lente. 1. Infectiile viral [...]

Parazitologie - clasificarea parazitilor si bolile produse

PARAZITOLOGIE    Parazitii sunt organisme vii animale sau vegetale, care traiesc o perioada mai lunga sau mai scurta a existentei lor in dependenta cu un alt organism viu, numit gazda.    Parazitismul nu reprezinta o forma degene [...]

Virusuri contra cancer - virusuri si tumori

VIRUSURI SI TUMORI     Academicianul  Stefan S. Nicolau a demonstrat  intr-o serie de lucrari , ca numeroase virusuri cunoscute , cum sunt cele ale hepatitei epidemice sau variolei , sunt capabile sa provoace in organism inmultiri celul [...]

Genotipul si fenotipu viral

Genotipul si fenotipu viral Genotipul viral este totalitatea segmentelor de material genetic dovedite sa corespunda la unele caractere fenotipice manifestate in morfologia virionului matur, cat si in ciclul biologic de infectie si replicar [...]

Importanta practica a studierii virusologiei

Importanta practica a studierii virusologiei Cunoasterea si utilizarea proprietatiilor unor virusuri a facut posibila pe de o parte prevenirea infectiilor virale la om si animale si pe de alta parte dezvoltarea proceselor biotehnologice cu [...]

Apararea nespecifica antivirala - mecanisme de actiune locala ale interferonului

Apararea nespecifica antivirala a. Bariere naturale cutanate si mucoase Bariere mecanice: integritatea epiteliului (obstacol impotriva virusurilor mari: poxvirusuri, herpesvirusuri); mucusul de la suprafata mucoasei respiratorii; acidul [...]

Vaccinuri virale

VACCINURI VIRALE             Prima imunizare activa (vaccinare) antivirala a fost vaccinarea antivariolica cu virus vaccinia, efectuata in 1798 de catre Jenner. Dupa criteriile componentelor virale din vaccin, vaccinurile virale sunt de doua [...]

Mutatia spontana

Mutatia spontana Schimbarea naturala a unui character viral transmisibil erditar. In natura si pentru anumite virusuri cu importanta majora in epidemiologie se produc asemenea mutatii. Rata mutatiei = frecventa relative de aparitie a unei [...]

Morfologie virala - forma virusurilor

MORFOLOGIE VIRALA             Virusurile poseda o varietate de forme si o structura diferita, uneori foarte complexa (ura 1). 1. Forma virusurilor             Exista virusuri cu forma cilindrica (variante morfologice de virus gripal [...]

Sensibilizarea virusurilor fata de agentii chimici

Sensibilizarea virusurilor fata de agentii chimici Desi capsula proteica si la unele virusuri si invelisul pericapsidal par sa protejeze bine acidul nucleic de agresiunile fizico- chimice, exista substante ce actioneaza specific si distrug [...]

Actiunea agentilor fizici si chimici asupra virusurilor

ACTIUNEA AGENTILOR FIZICI SI CHIMICI ASUPRA VIRUSURILOR             Factorii fizici si chimici pot actiona asupra virusurilor (acid nucleic, capsida, invelis) prin modificarea unor proprietati fizice ale virionilor (constanta de sedimentare, [...]

Virusologie - genomul viral, taxonomia virusurilor

VIRUSOLOGIE 1. MORFOLOGIA VIRUSURILOR: - descrierea structurii virusurilor se refera totdeauna la virion care reprez unitatea completa de structura si functie - morfologic se disting urmatoarele tipuri de virioni :             [...]

Sensibilizarea virusurilor fata de agentii fizici

Sensibilizarea virusurilor fata de agentii fizici Definim agentul fizic cu limite foarte variabile ca ectioneaza diferit asupra rezistentei virusurilor. In general deosebim temperature mediului ambient, caldura, frigul. Temperature medi [...]

Fungi

FUNGI    Fungii sau micromicetii sunt bioentitati microscopice, eucariote, uni- sau pluricelulare, heterotrofe, care contin chitina in peretele celular. Cu siguranta, aceasta definitie este incompleta si ramane perfectibilia, deoarece par [...]

Chimioprofilaxie si chimioterapie antivirala

CHIMIOPROFILAXIE SI CHIMIOTERAPIE ANTIVIRALA             Exita doua categorii de dificultati care limiteaza introducerea chimioprofilaxiei antivirale: - deoarece agentul viral utilizeaza aparatul ribozomal al celulei parazitate in vederea [...]

Recombinarea genetica la virusuri

Recombinarea genetica la virusuri Prin recombinare genetica la virusuri se intelege interschimbul de segmente de acid nucleic intre genomurile apartinand unor virusuri diferite; rezultatul este aparitia unor virioni cu noi caractere, consec [...]

Poliomielita (paralizie infatila)

Poliomielita(paralizie infatila)                                          ( greaca polios=cenusiu; myclos=maduva) - primul virus uman descoperit in 1909 de Lamsteier - afecteaza celulele neuronale si embrionare                         [...]

Paramixoviridae

Paramixoviridae Deriva din Mixoviridae:             - Orthomixoviridae ( virusuri gripale) ARNss(-)             - Paramixoviridae - au genom nesegmentat continuu (-> stabilitate antigenica) -> duc la infectii ce genereaza infectii p [...]

Replicarea virala

Replicarea virala   Relatia dintre un virus si o celula tinta=ciclu replicativ viral Relatia dintre un virus si un macrofag=patogenie             Ciclul replicativ viral faza de eclipsa: cateva zeci de minute. Un virion [...]

Virusuri si cancer

Istoric. In 1908, Ellerman si Bang au emis ipoteza etiologiei virale a cancerelor observind modul de transmitere al leucemiei aviare. in 1911. Peyton Rous demonstreaza ca agentul infeetios din sarcomul aviar este ultrafiltrabil. Descoperirile lui S [...]

Stomatite virale

STOMATITELE ERITEMATOASE Aparijia unui eritem (congestii) bucal nespecific este caracteristica in boli sistemice infectioase. in special in bolile eruptive ale copilariei: rujeola, rubeola; monoculeoza infec|ioasa, oreion, adenoviroze. Aspectul cel [...]

Boli prionice

Bolile prionice suni determinate de agenti neconvcntionali al caror mecanism rcplicativ nu a fost decat partial lamurit. Modificarile patologice sunt asociate cu transformarea proteinei prionice codificata de celula gazda (PrP0) intr-o forma rezisten [...]

Poxviridae - variola

Istoric. Virusurile din grupul variolo-vaccinei marcheaza pietre de hotar in evolutia medicinei: introducerea vaccinarii ca mijloc profilactic (Jenner, 1796), prima viroza eradicata (OMS, 1979), primul virus utilizat ca vector pentru gene specificand [...]

Papovaviridae

Istoric. Numele Papova a fost format prin alaturarea primelor silabe din denumirile urmatorilor agenti: virusurile papiloma (la om si iepure), virusul polyoma (la soarece) si virusul simian vacuolizant SV40. Primul Papilomavirus a fost izolat de Ri [...]

Herpesviridae - varicela

Istoric. Hippocrales si Herodotus cunosteau herpesul ale carui leziuni erau interpretate ca fiind incercarea corpului de-a se epura de diavol "herpes excretius". Gh. Marinescu este printre primii care au demonstrat latenta si transportul axonal al [...]

Adenoviridae

Istoric Adenovirusurile au fost descoperite accidental in perioada de extindere a utilizarii culturilor de celule in diagnosticul virusologie. Culturi de celule initiate din piese recoltate la amigdaleetomii evidentiau "spontan" un efect citopatic c [...]

Hepatitele cu virusuri nona-none

Noi virusuri au fost recent implicate in etiologia unor hepatite posttransfuzionale. Putine lucruri sunt precizate in legatura cu caile lor de transmitere si cu modul de rezolutie al infectiei acute. Virusurile sunt asemanatoare flavivirusurilor si [...]

Virusul hepatitei delta

De retinut: Agentul Delta are cel mai mic genom intre virusurile animale. Replicarea este dependenta de infectia mixta cu VHB care ii confera structuri (AgHBs) necesare cuplarii de receptorii hepatocitelor. Coinfectia (infectia simultana) nu este un [...]

Virusul hepatitei c

Virusul hepatitei C (VHC) este principalul agent etiologic al hepatitelor post-transfuzionale si cauza frecventa a unor hepatite cronice, ciroze si, posibil, a unor hepatocarcinoame. Profesorul St.S.Nicolau a formulat in urma cu peste 30 ani co'ncep [...]

Virusul hepatitei b

Istoric Infectivitatea deosebita a VHB se datoresle concentratiilor plasmatice excesive ale virusului (atat la bolnavi, cat si la purtatorii asimpiomatici) si cailor multiple de transmitere (contact direct, parenterala, sexuala, verticala, ele). Cat [...]

Virusuri hepatitice cu transmitere parenterala

In 1942, McCallum diferentiaza hepatitele virale acute in hepatite A (cu transmitere digestiva) si B (cu transmitere parenterala, "prin ser homolog"). in 1945 -1950. Stefan S. Nicolau si Nicolae Cajal. printr-un studiu extensiv histopaiologic si clin [...]

Virusuri hepatitice cu transmitere enterala

Hepatitele sunt boli inflamatorii ale ficatului cu etiologie infectioasa sau noninfectioasa. Hepatitele virale sunt determinate de mai multe virusuri: in primul rand, virusurile cu tropism preferential pentru hcpatocit: virusul hepatitei A, B, C, D ( [...]

Parvoviridae

Istoric Interesul pentru studiul familiei Parvoviridae (vechiul nume: grupul picodnavi-rusuri) a crescut enorm in ultimii ani datorita faptului ca structura lor simpla si dimensiile mici ale genomului au permis lamurirea unor aspecte ale replicarii [...]

Hiv/aids-sid

Istoric Putine boli in medicina au determinat o explozie de publicajii similara sindromului imunodeficientei dobindite: AIDS - acquired immunodeficiency syndrome sau SIDA - syndrome d'immunodeficience acquise. Implicit, sinteza noastra va fi incompl [...]

Retroviridae

Istoric In 1911, Peyton Rous a descoperit primul retrovirus si totodata primul virus oncogen la pasari: virusul sarcomului Rous (VSR). Observatiile facute de autor (recompensate cu premiul Nobel dupa mai bine de 60 ani) erau cu totul remarcabile: sar [...]

Paramixoviridae

Istonc Agentii inclusi in aceasta familie au spectru de gazda extins de la pasari la om. Din punct de vedere evolutiv, boli precum rujeola, oreionul, sunt viroze recente ale omului, preluate de la animalele domestice. Omul preistoric, traind in aglo [...]

Orthomixoviridae

Istoric Confuzia intre "viroza" si "gripa", frecventa la nespecialisti, are temei istoric. Virusurile gripale au fost intre primele descoperite si studiate. Lewis si Shope au semnalai inca in 1920 posibilitatea trecerii virusului gripal de la om la [...]

Rhabdoviridae - rabia

ISTORIC Imaginea cainelui turbat a inspaimantat omul din cele mai vechi timpuri. Turbarea sau hidrofobia este considerata boala transmisibila cu cea mai mare letalitate. In 1885, mult timp inaintea recunoasterii etiologiei virale a bolii, Pasteur a [...]

Arbovirusuri

Desi termenul arbovirusuri nu mai face parte din taxonomia actuala este inca util, din punct de vedere didactic, sa consideram aceasta entitate ecobiologica ca ansamblul alcatuit din cateva familii virale (flavi, toga, bunya, reo si rhabdoviridac) la [...]

Calicivirinae

Clasificare Calix este cuvantul latin pentru cupa si desemneaza aspectul particular al virionilor care, in microscopia electronica cu coloratie negativa, iau frecvent infatisarea stelei lui David. Aspectul morfologic nu este singurul element care di [...]

Gastroenterite virale

ROTAVIRUSURI Clasificare Rotavirusurile sunt cauza cea mai frecventa a gastroenteritelor virale, mai ales la copiii prescolari (peste 50% din cazurile spitalizate). Genul Rotavirus impreuna cu genurile Reovirus si Orbivirus compune Familia Reovirid [...]

Picornaviridae

Istoric Poliomielita a fost una din virozele de temut. Si azi inca, handicapati motor platesc tribut lipsurilor in strategia vaccinarii antipolio. Vaccinurile polionnielitic inactivat (Salk) si viu atenuat (Sabin) sunt momente remarcabile in evoluti [...]

Virusuri emergente

Filovirusuri. Epidemii cu virusuri emergente pot apare pornind de la contaminarea accidentala a cazului index. in 1976, doua epidemii cu un virus nou au evoluat in sudul Sudanului si in nordul Zairului. Datorita vecinatatii spitalului din Zair cu rau [...]

Ecologie virala

Biocenoza si ecosistem In natura speciile nu traiesc izolat. Aceasta afirmatie este evidenta in arealcle limitate in care fiecare specie, intr-un fel sau altul este tributara altei specii. Virusurile parazitand deopotriva animalele, plantele si bact [...]

Principalele sindroame de etiologie virala

Cadru general Considerand infectiile virale in raport cu organul sau sistemul particular implicat facem doua precizari: - niciodata infectia virala nu se limiteaza la un singur organ; - spectrul etiologic al sindroamelor se modifica in timp, i [...]

Vaccinuri virale

Vaccinarea este cea mai importanta metoda de combatere a bolilor infectioase. Ea determina in mod activ modificarea susceptibilitatii macroorganismului prin edificarea unui raspuns imun specific. Rezistenta specifica poate fi influentata si pasiv pri [...]

Diagnosticul de laborator al virozelor

Diagnosticul virusologie implica reactivi costisitori, tehnologii sofisticate si mana de lucru calificata. Fund un diagnostic scump, el trebuie solicitat in circumstante bine justificate, lata cateva situatii in care necesitatea unui diagnostic virus [...]

Chimioterapie antivirala

Problema cardinala de strategie in obtinerea medicamentelor antivirale este identificarea etapelor ciclului replicativ care difera de verigile metabolice ale celulei gazda. in acest fel. medicamentele au actiune selectiva antivirala si nu au efecte [...]

Interferoni

INTERFERENTA Multiplicarea unui virus inhiba adeseori replicarea unui al doilea virus care infecteaza aceiasi gazda. Acest fenomen a fost denumit interferenta si explicat in mai multe situatii: - interferenta omologa sau autointerferenta care se pr [...]

Autoimunitatea viral indusa

Infectia virala ca element initial al patogeniei multor boli autoimune implica: - activarea policlonala a limfocitelor B sau T; - expresia unor neoantigene sau unui seif alterat; - raspuns in anticorpi antiidiotip (generati de infectia virala, c [...]

Strategii de eludare a raspunsului imun

Virusurile, ca si alti agenti infectiosi nu sunt antigene inerte. Virusurile evolueaza pe masura ce organismul gazda elaboreaza mecanisme nespecifice si specifice de aparare. in particular, virusurile elaboreaza strategii de eludare a raspunsului imu [...]

Raspunsul imun umoral

Activarea celulelor B arc loc si in absenta celulelor T cu asa numitele antigene T independente (antigene polimcrizate, cum sunt capsida si anvelopa unor virusuri). Raspunsul celulelor B constand in sinteza tuturor claselor de Ig este urmarea coopera [...]

Imunitatea in viroze

INTRODUCERE Gazda confruntata cu infectia virala mobilizeaza mecanisme de aparare nespecifica si specifica. Rezistenta naturala (tabelul 8.1) este nespecifica, ceea ce inseamna ca mecanismele efectorii sunt operante in infectii cu orice virus si, [...]

Persistenta virala‚ si ra‚spunsul imun

Multe virusuri persista in organismul gazdei in ciuda raspunsului imun, datorita productiei de variante anligcnice care nu mai sunt recunoscute de electorii imuni. Cu alte cuvinte, tulpina infectanta initial este diferita antigenic de cea izolata in [...]

Persistenta virala

Infectiile virale persistente sunt importante din mai multe puncte de vedere: - faciliteaza continuitatea lantului epidemic in colectivitati mici sau izolate; - pot fi reactivate in cursul starilor de imunosupresie; - unele determina, in timp, [...]

Diseminarea sistemica‚ a virusurilor

Diseminarea virusurilor de la poarta de intrare se face cel mai frecvent pe cale sanghina prin viremie (tabel 6.3). Participarea simultana a diseminarii limfatice nu trebuie omisa. in cateva cazuri generalizarea infectiei se face pe calea tracturilor [...]

Patogenia infectiei virale

CADRU GENERAL Cunostintele privind replicarea virusurilor, respectiv, interactiunea virus - celula gazda, capata valoare practica in masura in care putem explica relatia virus - organism gazda si evolutia ciclica a virozelor. Trebuie observat ca asp [...]

Reglarea apoptozei

O problema fundamentala este reglarea programului apoptotic: de ce numai unele celule sunt selectate sa moara? Diferite sisteme de semnalizare sunt implicate, dar ele interactioncaza cu un numar limitat de factori reglatorii. Majoritatea componentelo [...]

Cartografierea genomului viral

Posibilitatile tehnice recente permit virusologilor sa identifice portiunile genomului viral care codifica anumite functii. De aici si pana Ia ingineria genica care poate sa obtina, spre exemplu, variante atenuate prin deletia unor segmente responsab [...]

Evolutia virusurilor

Dezvoltarea tehnicilor de secventiere genomica si a procedeelor caracteristice bioingineriei au adus o perspectiva noua asupra relatiilor dintre diferitele tulpini ale unei specii sau dintre speciile aceluiasi gen. De exemplu, virusurile gripale pot [...]

Genetica virusurilor animale

TIPURI DE MUTANTE VIRALE Structural sunt doua categorii majore de mutatii: - punctiforme - urmare a schimbarii unei baze din codon; - prin dxifjie - in care transcrierea omite sau "sare" un segment din matrita pe care genomul progen se sintetize [...]

Receptorii virali

Receptorii virali au si alte functii in economia celulei (receptori hormonali, farmacologici, imunologici. ncuroreceptori, etc). O modalitate frecventa de interactic virus-receptor este atasarea unor proiectii ale ambelor componente. De exemplu, viru [...]

Replicarea virusurilor

Virionul reprezinta forma inerta a virusurilor; existenta si multiplicarea virusurilor nu poate fi conceputa decat in relafie cu celula gazda. Ciclul de multiplicare virala cuprinde faza de eclipsa (adsorbfie, internalizare, decapsidarej; faza de cre [...]

Taxonomie virala

Istoric. Sistemul universal de taxonomie virala elaborat de Comitetul International pentru Taxonomie Virala (ICTV) este un sistem deschis, susceptibil de actualizari periodice. Totusi, plecand de la un numar limitat de criterii, sistemul reuseste sa [...]

Procedee de cultivare a virusurilor

Virusurile sunt paraziti intracclulari care nu se pol replica pe medii sintetice. Cultivaica lor este indispensabila studiilor detaliate de biologie virala, testarii substantelor anlivirale. productiei de vaccinuri. Unele virusuri nu au putut li inca [...]

Generalitati despre virusuri

De retinut: Virusurile ocupa o pozitie unica in biologie prin talia extrem de mica si parazitismul obligat intracelular. Genomul virusurilor este constituit dintr-o singura specie de acid nucleic (ARN sau ADN) care se multiplica prin replicare. Etio [...]