Gomele tuberculoase apar la copii si adolescenti in zonele ganglionare si osteoarticulare (laterocercal, cerco-submaxilar, axilar, inghinal, sterno-clacular si costal), sub forma unor noduli mobili, nedurerosi localizati in hipoderm, acoperiti de tegument de culoare normala. Ele cresc in volum ajungind pina la marimea unor nuci, adera la piele, iau o culoare olacee si se ramolesc, ulcerin-du-se in centru, eiiminindu-se o secretie purulenta, galbuie amestecata cu tesut necrotic si singe. Procesul ulcerativ se extinde produ-cind o ulceratie neregulata, cu margini dezlipite, fundul anfractuos, acoperit de tesut necrotic, singerind usor, acoperindu-se ulterior de cruste. Dupa citeva luni de zile apar cicatrice fibroase, uneori de aspectul unei miini cu degetele desfacute, alteori sub forma tune-lata sub care se aduna corpi straini, cicatrice cioase care limiteaza miscarile. Adenopatiile insotesc gomele tuberculoase si prezenta lor constituie un element de diagnostic diferential fata de celelalte afectiuni cu gome (sifilis si actinomicoza) in care ele lipsesc.
Localizarea unor gome in regiunea gitului realizeaza prin in-grosare si deformare aspect de git do porc, de unde si denumirea de scrofuloza.
Tratamentul se face cu antibiotice tuberculostatice si chimio-terapice antituberculoase, asociind 23 preparate. Dupa inceperea tratamentului, la citeva zile se face tunderea marginilor, ulceratii-'or, chiuretarea leziunilor trenante, in vederea grabirii ndecarii si obtinerii unei cicatrice mai putin cioasa.