ta face parte din familia Umbelliferae. A fost cunoscuta in antichitate de greci, persi si romani.
Doze ponderabile mici produc o iritare a mucoasei gastro-intestinale, cu gastralgie, flatulenta si diaree fetida cu tenesme, precum si iritarea cii urinare. Doze mai mari declanseaza tulburari nervoase histeri-forme, cu flatulenta, greata, voma si diaree.

S-a descris un tip Asa foetida : bolnav de aspect florid si pletoric (cu fata rosie, congestionata), gras, cu carnatia flasca si circulatia noasa excesiv dezvoltata, nervos, iriil, hipersensibil la durere, lesinind usor.In metcorism, flatulenta, aerofagie se foloseste dilutia a 4-a sau a 5-a centezimala.

Ca particularitati simptomatologice retinem : senzatia de bula care urca pe esofag, obligind la deglutitie, nevoie presanta de eructatii, care sint greu de realizat, precum si o anumita dorinta de a bea vin.

In cazul in care predomina spasmele (inclusiv un anumit tip de astm, coree, mio-clonii) si simptomatologia psihiatrica se foloseste o gama mai larga de dilutii, de la cea de a 5-a la a 9-a centezimala.

Dilutia a 5-a centezimala se mai foloseste si in cariile osoase luetice, in periostitele cronice, in diferite ulceratii osoase, mai ales in mastoidita cu puroi fetid. Daca exista si spasme, se pot da si dilutii mai inalte, pina la cea de a 7-a centezimala. Un semn de solicitare a remediului il constituie agravarea nocturna sau la atingere.
Dilutia a 4-a si a 5-a centezimala se folosesc si in iritele luetice, ulcerul superficial al corneei, nevralgie orbitara sifilitica.

Asa foetida se mai administreaza si in tulburarile de lactatie, dilutia a 3-a centezimala in hipogalactie (cu sini sensibili), si dilutia a 5-a centezimala in galactoree.
Zissu si Guillaume considera ca in tulburarile neurogetati se poate merge pina la cea de a 30-a dilutie centezimala.