Paraplegia consta in
impotenta functionala a membrelor inferioare, prin atingerea bilaterala a caii piramidale medulare, dupa o leziune de neuron motor central sau periferic.
Paraplegia flasca centrala se caracterizeaza prin bruschetea instalarii si intensitatea ei: intr-o leziune dorsala, paralizia cslc insotita de suferinta muschilor centurii pelene cu hipolonic musculara, fiascidilatc si picioare balante. Reflexele oslcotcndinoase,
reflexele cutanate abdominale, precum si cele crcmastcricnc sunt abolite, semnul Babinski in paraplegia (Iasca este caracteristic unei leziuni centrale. Tulburarile senzitive intereseaza, atat sensibilitatea superficiala, cat si sensibilitatea profunda. Totodata intalnim retentie de
urina cu glob cal, cat si mictiuni dupa revarsare prin supraplin. Edeme moi declive cu escarc (pe sacru sau calcai) si
ulceratii care pot merge pana la os.
Mai frecvente sunt localizarile dorsale mijlocii: formele inalte, cercale dau cvadri-plegii. Cand leziunea ajunge la Ci, poate prinde membrele superioare, iar la C4, va produce o
paralizie diafragmatica, cu respiratie costala superioara. Paraplegiile joase produc leziuni de con terminal. Forma flasca poate evolua fatal, prin infectii urinare, cscarc, casexie.
Antibioticele nu totdeauna pot actiona salutar, ndecarea rar intalnita producandu-se in leziuni edematoase (reversibile) fara o sectiune a maduvei. Trecerea paraplegiei in stadiu spastic se face Icni, prin reaparitia motilitatii si a reflexelor oslcotendinoase. in stadiul flas-co-spasmodic apar reflexe de automatism medular: tripla retractie si extensia controlaterala a membrelor inferioare. Sfincterele ajung la un automatism cal si rectal cu mictiuni automate, independente de vointa. Cand nu mai apare motilitatea se ajunge la o grava para-plegic spastica cutaneo-reflexa in flexie (. 31).
La diagnosticul diferential vor trebui eliminate paraliziile periferice care sunt parcelare, cu amiotrofii si modificari electrice. In paralizia din porfiric, amiotrofiile se instaleaza rapid, cu fenomene abdominale si uroporfirie. intr-o poliradiculonevrita domina tulburarile motorii si de sensibilitate, cu disociatie lichidiana albumino-citologica. Vor trebui eliminate si paraliziile prin diskaliemic produse prin hipokaliemic, cu transferul potasiului cxlracclular in celule ca in paralizia periodica familiala sporadica (boala Westphal); afectiunea apare in accese nocturne, prin variatia kaliemici, care scade noaptea, dupa efort sau o masa bogata in hidrati de carbon. Paraliziile cu evolutie fulgeratoare prind radacina membrelor, dand
nastere la hipotonii cu abolirea sau diminuarea reflexelor osleo-lendi-noase. Frigul si emotia accentueaza boala.
Dupa unii paraliziile periodice familiale ca si distrofia miotonica ar II produse prin un exces (atac) al insulinei si glucozei cu un flux al lichidului cxtracelular a K si Na in spatiul inlracclular si scaderea K si Na intracclular.In
insuficienta renala cronica cu anuric si
varsaturi au fost intalnite paralizii ascendente prin hiperkalicmie cu retrocedarea fenomenelor dupa
dializa peritoneala prin silirea la valori normale a potasiului seric (P. Onaca si colab. 1969). Nervul si muschiul arata o inex-ciililate electrica in segmentul paralizat, iar in crize la electromiografic (EMG) apare un traseu de tip miogen. uneori neurogen. Boala consta intr-o tulburare a meolismului potasiului, care scade sub normal. Paralizia prin hipcrkaliemic - boala Gainstoip - apare prin deficit de eliminare a potasiului prin urina, de natura suprarenala.
Paraplegii spastice pot fi intalnite in leuconevraxite, raniri ale rahisului la batrani, in tetraplegia spastica din pahimeningita cercala hipertrofica (Charcot-Joffrcy), unde se produc
tulburari de sensibilitate, dureri si amiotrofii Aran-Duchcnnne.
Paraplcgia spastica din mielita luetica Erb are o evolutie lenta, ca si paraplegia spasmodica Strumpcll - Lorrain. La copii, o paraplegie spastica apare in cadrul bolii Little din encefalopatia infantila fiind insotita de mari tulburari motorii si oligofrenie. Paraplegia spasmodica are un prognostic mai bun ca paraplegia flasca din mielite. Tratamentul dirijai in functie de etiologic include in formele flaste din mielite rotice o medicatie antiinfectioasa cu cortizon. A.C.T.H. sau tratament antiluetic in mielita Erb (penicilina + bismut) in care se adauga decontractante: Baclofcn, Lyoresal sau Mydocalm drageuri a 0,05 g sau fiole a lml, Romparkin lete a 0,002g - 2-3/zi sau clorzoxazon (paraflex), comprimate a 0,250g - 1 - 3 zi. Tratamentul escarclor are in vedere combaterea infectiilor prin antibiotice locale, iar contra supuratiilor secundare (piocianic, stafilococ, streptococ), se va administra ncomicina. Se arc in vedere de asemenea extirparea tesuturilor deta-lizate, pansament local si protectia pielii sanatoase prin spalare zilnica. Pentru eliminarea tesuturilor dctalizalc se folosesc detergenti (solutia Dakin, ser hipertonic, strcplokinaza), comprese, irigare, iar pentru focarele grave se fac excizii si grefe. O atentie deosebita va trebui acordata de cadrele medii sanitare asupra permanentei curatenii corporale, asepsiei si etarii infectarii escarclor, ca si a necomprimarii acestora.
