Corpii straini exolaringieni ai coroanei laringiene) au fost descrisi o data cu corpii straini hipofaringieni.
Corpii straini endolaringieni sint rari. La copii sinl mai Frecventi decit la adult, datorita obiceiului copiilor de a duce la gura obiectele cu care se joaca. Localizarea rara in Iaringe este explicata de raptul ca o parte din corpii straini se fixeaza in faringe, iar alta parte depasesc bariera glolica. patranzind in arborele traheobronsie.
In afara de calea de patrundere directa, prin aspirare. corpii straini se mai pot fixa in Iaringe pe cale retrograda, in timpul unei expiratii fortate 'tuse', care poate mobiliza un corp strain preexistent sau un corp strain endogen (bronholit) si sa-l fixeze sub glola.
Natura corpilor straini si cauzele farizante fixarii lor in Iaringe sini aceleasi care exista la corpii straini hipofaringieni. In Iaringe mai pot sa existe fragmente sau intregul pachet de vegetalii adenoide. aspirat in cursul unei adenectomii. precum si fragmente alimentaro aspirate in timpul unei me.
Localizarea cea mai frecventa este supraglotica. Uneori, corpii straini sinl faringolaringieni, cu un capat in gura esofagului, iar celalalt in vestibulul laringian. Alteori, ei sint strici endolaringieni, cei cu virfuri ascutite, de obicei bine fixati, sinl dispusi transversal sau sagital, intre benzile ventriculare sau ale corzii.
Corpii straini miei si netezi se pol fixa in
sinusurile Morgagni.
Corpii straini subglotici provin de obicei prin fixare retrograda clin trahee sau bronhii.
Localizarea subglotica este urmata de edem si tumefactia tesutului conjunctiv lax. abundent in aceasta regiune in special la copii. ingreunind descoperirea corpilor straini localizati in aceasta regiune.
Simptomatologia esle diferita, in functie de faza care este luata in consideratie.
In faza de aspirare 'faza de debul). simptomatologia este reprezentata de un sindrom de
insuficienta respiratorie acuta,. produsa fie de lumul corpului slram care daca astupa complet lumenul respirator duce la asfixie, fie de
spasmul reflex de aparare declansat de prezenta corpului strain.
Insuficienta respiratorie acuta produsa de corpul strain laringian se manifesla prin dispnee inspiratoare, bradipnee, tiraj eu eoborirea inspiratoare a laringelui, cornaj. la care se adauga disfonia. eianoza. chintele dureroase de
tuse si o senzatie do frica, de teroare produsa de lipsa de aer. Hemoptizia sau emfizemul produs de lezarea mucoasei sint rare.
La copil, disfagia si
durerea laringiana sint de mica amploare ingreunind diagnosticul in lipsa unei anamneze exacte.
Datorita efortului largian de expulzare a corpului strain, acesta poate sa fie expulzat, prin tuse. sau aspirat in arborele traheobronsie.
Moartea prin corp strain laringian este rara. De obicei. dupa un timp scurt, simptomatologia respiratorie acuta cedeaza, laringele se obisnuieste cu prezenta corpului strain. tolerindu-l.
Ia faza de tolerare se mentine o insuficienta respiratorie de lip inspirator de intensitate variabila. Tirajul si corsajul sini de mai mica intensitate, lusea spasmodica esle intermitenta, disfonia se manifesta prin ce stinsa sau aspra, rugoasa.
Durerea spontana sau procata de miscarile pasive sau active ale laringelui (mobilizare, deglutitie. fonatie) este mai pronuntata la adult.
Laringoscopia indirecta executata cu delicatete (pericol de spasm1 ca .si laringoscopia directa (procedeu de eleetie), cu o anestezie prealabila buna. pentru a evita spasmul reflex, pun adesea in evidenta corpul strain.
Unii corpi straini mici ascunsi in sinusul lui Morgagni sau in spatiul suhglotic cer o explorare minutioasa a acestor regiuni.
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza anamnezei. a crizei de insuficienta respiratorie acuta de tip inspirator, instalata brusc, pe constatarile examenului endoscopie si pe concluziile examenului
radiologie (util in cazurile de corpi slraini ra-dioopaci).
Diagnosticul diferential in faza de aspirare se face la copii cu laringospasmul.
laringita slriduloasa. laringita subglotica sufocanta gripala, difleria. laringotraheobronsila acuta descendenta iar la adult cu
spasmele si ictusul laringian.
Elutie. Corpii straini extrasi precoce pot determina dis-fonii si disfagii restante, de obicei trecatoare, in functie de marimea lor si importanta leziunilor.
Corpii straini neextrasi pot migra uneori in regiunile invecinate (ace metalice), alteori. in specia) cei organici, pot determina infectii secundare (eondrite, pericondrite, supuratii perilaringienc sau mediastinale).
Extragerea precoce este singurul tratament logic. Aceasta se face :
dupa traheotomie prealabila in caz de insuficienta respiratorie acuta manifesta (permite extragerea pe calo retrograda a corpilor straini subglotici) ;
dupa anlibioterapie masiva, vaccinoterapie, deschiderea si drenarea abceselor in ca/, de complicatii supurative t,
pe cale indirecloscopica in caz de corpi straini bine vizibili, usor abordabili, superficiali ;
prin directoscopie (procedeu de electie) in toate celelalte cazuri de corpi straini necomplicati ;
pe cale singerinda prin lirotomie (procedeu exceptional), corpii straini complicati, mari. infipti adine. in cazurile unde exista tesut de granulat ic si procese cicatriceale steno-zante. Acest procedeu va fi folosit numai in caz de insucces al celorlalte procedee.
Extragerea se face cu o buna preanestezio si anestezie locala la adult, fara anestezie, dar cu preanestezie si o buna contentie la copil.
Aspiratia, adrenalinizarea mucoasei, o buna iluminare, vizibilitate si instrumentar adecvat, usureaza munca endosco-pistului.
Laringoscopia directa se va practica in decubit dorsal, eu capul in liipcrexlensiune sau prin laringoscopie in suspensie. Vor fi folosite de preferinta pense antiderapante (in dinti de crocodil) sau pense de corpi straini adaptate fiecarui caz ini parte.
Posloperator. bolnavul va fi spitalizat si tinut sub observatie atenta, mai ales cazurile netraheoiomizato (pericol de edem eu asfixie consecutiva).
Vor fi administrate antibiotice, oxigen (la neie). Se va umezi si incalzi aerul.
Se recomanda repaus cal si
regim alimentai' cu alimente moi, neexcitanie. caldute.
