Denumit de Cotard (1880) drept o stare deliranta de negatie, sindromul C. este o entitate sindromologica discuila, recunoscuta mai ales in tarile de origine latina, pina cind in SUA (Arieti) este inclus in psihozele de involutie de tip paranoid. Simptomele caracteristice ale acestui sindrom sint reprezentate de o triada de delire, formata din delirul de negatie, de enormitate si de imortali-tate, triada care survine pe fondul unei depresii grave in perioada de involutie. Majoritatea cazurilor cu sindrom C. sint femei. Prezenta halucinatiilor nu este obligatorie, acolo insa unde ele exista sint auditive, vizuale sau tactile si intaresc convingerea deliranta a bolnavului. Dupa H. si B. Aubin tulburarile psiho-senzoriale pot duce acesti bolnavi la automutilari si tentative de sinucidere. Considerat multa vreme ca un sindrom cu prognostic rezert, un aderat indiciu de cronicizare in depresie, astazi in era psihotropelor majore si a antidepresive-lor si-a pierdut in larga masura prognosticul rezert.