Sindrom caracterizat prin prezenta unui grup de simptome ce exprima un proces de destructurare si deteriorare a functiilor psihice global, progresiv si irersibil. Dezorientarea temporo-spatiala, amnezia, obtuzia, confabulatia si nelinistea psihomotorie fiind elementele diagnostice mai importante. Descrisa si studiata de Pinel, Esquirol, Georget, D, a cistigat in "constiinta" pe etiopatogenetic, odata cu descoperirea substratului organic al P.C.G. (Bayle 1822) si a fost completata cu notiuni de etiologic si evolutie subliniate de Baillar-ger, Chaslin si Regis oare au delimitat lourile dementiale de cele confuzionale. Cercetarea .substratului anatamopatologic in care se spera gasirea explicatiei a deceptionat in mare masura, penitru ca leziunile sint variabile, neuniforme, iar la unele tipuri de D., ou totul neconcludente. In general se gasesc leziuni degenerati (D. senila si presenila), leziuni vasculare si perivascu-laire (D. arteriopatice) si leziuni inflamatorii (in D. encefalitica, toxica). Simptomatologie. D. debuteaza lent, insidios prin dis-mnezie (de fixare si evocare), disprosexie, dezorientare auto si allopsihica, indiferenta sau neliniste, psihorigiditate, dificultate marcata in realizarea asociatiilor ideice si autocritice, insomnii, false recunoasteri, confabulatii etc. in plus mai apar si semne neurologice sau de suferinta somatica. Diagnosticul diferential. Criteriile mai importante sint instalarea rapida a degradarii cogniti, prezenta onirismului, prevalenta dezorientarii si starea somatica alterata. Dupa silirea diagnosticului de D. se incearca incadrarea nozografica. Din acest punct de dere se descriu: D. alcoolica, ce apare in alcoolismul cronic (dupa 1520 ani de consum) si este caracterizata prin prezenta disartriei, tiemuraturilor la limba si extremitati, prin euforie, tulburari de memorie (pseudoparalizia alcoolica progresiva) (v. ALCOOLISM CRONIC). D. artcriopatica se instaleaza progresiv in ASC, cu eclipse de constiinta, dismnezie. Bolnavul asista neputincios la propria sa degradare psihica de unde si starea depresiva. Mai apar simptome caracteristice sindromului pseudo-bulbar (risul si plinsul spasmodic, disartrie, tulburari de deglu-titie si fonatie). Ictusul apoplectic poate i ncheia o astfel de evolutie (v. ASC). D. atrofica, datorata unui proces degenerativ, are o aparitie mai precoce, de obicei in faza presenila (v. D. ALZHEIMER si PICK). D. epileptica se caracterizeaza prin adezivitate, bradipsihie, bradikinezie, apoi dismnezie, disprosexie, tulburari de gindire, irascibilitate, explozivitate. (v. EPILEPSIE). D. infantila, de origine putin cunoscuta; unii incadreaza aici si schizofrenia infantila si D. organica, postinfec-tioasa, meolica sau toxica. in primul grup, T. Heller (1909) descrie o dezorganizare psihica progresiva, tulburari de limbaj, agitatie, paralizii. D. lacunara este o D. vasculara (v. ASC). D. organica descrisa de Comby (1907). Apare in urma unor neuroinfectii, leucoencefalite etc. Semnele neurologice si neuro-getati sint prezente (mai ales extrapiramidale). D. paralitica, determinata de sifilisul cerebral, se caracterizeaza prin puerilism, sugestibilitate, tulburari de memorie, idei delirante absurde de grandoare sau de negatie. Neurologic: disartrie, tremuraturi la membrele superioare, la limba, la buze, ani-socorie (semnul lui Arrgyle Robertson), hipotonie musculara etc. Serologic RBW pozitiva (in LCR) (v. SIFILIS NERVOS). D. pa-ranoida caracterizata de Kraepelin prin existenta unui delir nesistematizat destul de bogat, cu teme fantastice de transformare corporala, cosmogonice etc. D. precoce, in realitate este o pseudo-D., oare apare in cadrul schizofreniei. D. precocissima

Sancte de Sanctis (1906)

este o forma de schizofrenie care apare la copii, manifestindu-se prin comportament bizar, neadecvat, disociatie a gindirii, interiorizare, izolare etc. D. presenila, forma atrofica de dementa cu anumite particularitati clinice si anatomopatologice (v. ALZHEIMER si PICK). D. senila; tulburarile dementiale apar dupa 65 ani si sint globale, progresi si irersibile (v. DEMENTA SENILA). D. pugi-listica, sau a boxerilor, este o forma de D. postraumatica, consecinta a loviturilor primite. Apar si simptome neurologice de tipul disartriei, extrapiramidale, fruste etc. D. talamica, caracterizata prin tulburari masi de memorie si de atentie, indiferentism, apatie, bradipsihie etc. Apare in context etiologic diferit (vascular, tumoral). Leziunile sint localizate in nuc leii dorso-mediani, formatiile intralaminare etc. D. toxica

in intoxicatiile cu Co, Pb etc, apar simptomele unei gra deteriorari mintale, cu evolutie progresiva; sint evidente simptomele caracteristice intoxicatiei respecti. P. traumatica, se instaleaza dupa un tr.cr.cr. grav, cu stari comatoase prelungite, in 12,5%- D. posttraumatica se caracterizeaza prin evolutie in puseuri, timp indelungat, pe linga un deficit intelectual moderat sau chiar usor; pe prim sint modificari de caracter si comportament. Frecnt D. debuteaza prin tulburari de memorie, de atentie si de caracter, pentru ca ulterior sa se instaleze fenomenele de degradare intelectuala, de indiferenta afectiva cu crize de furie, neliniste, violenta, incoerenta rbala etc. D. zanica, forma care apare in cadrul unor boli psihice; este mai mult o pseudo-D. intrucit adesea tulburarile dementiale au o evolutie rersibila.