Tulburare de alocutiune a rbirii, manifestata prin intreruperi bruste ale cadentei rbiri, sau/si reiterarii inluntare, sacadate, de sunete sau silabe, acompaniata de spasme si sincinezii, accentuata de emotii, cauzata de o lipsa de sincronizare a functiei respiratorii, fonatorii si de articulare a cuvintelor. Dupa V. Ghiran (1972), copin cu D. au rbit bine si corect la inceput si ulterior incep sa apara o serie intreaga de tulburari. Clinic se poate manifesta ca o D. convulsiva clonica (repetarea sacadata a silabelor in special la inceputul cuvintelor); D. convulsiva tonica (imposibilitate pasagera de a emite sunete), D. inhibitorie (inhibitia pasagera a rbirii, cu inertie). in patologia psihiatrica, D. este intilnita in special in logoneuroze.