Afectiuni grupate in domeniul limitrof al neurozelor, K. se caracterizeaza prin tulburari neurovegetative, cauzate de prezenta unei miscari neuniforme produse de un mijloc oarecare de transport. Din K. fac parte raul de aon, raul de mare, raul de masina etc. Etiopatogenic. Particularitatile persoanei la care apare K. se caracterizeaza printr-o labilitate neurovegetativa, de multe ori asociata cu anxietate si tendinta la preocupari sL prelucrari cenesto-pate. Aceasta structura neurotica insila a persoanei permite precipitarea unei K. in prezenta unor factori predispozanti, cum ar fi migrena, alergia, astmul, bolile gastro-intestinalc cu evolutie prelungita, hepatita cronica. Sjoberg considera ca tulburarile vestibulare joaca un rol major in aparitia si dezvoltarea K., ele declansind intregul cortegiu de manifestari neuro-vegetative (Spiegel). Simptomatologie. Boala are un debut progresiv de instalare a tulburarilor in decurs de 10'30' de la pornirea vehiculului. Dupa V. Grigorescu (1976), simptomele cele mai frecvent intilnite sint: greturi, cefalee, vertij, paloare, transpiratii, varsaturi, sialoree. Tabloul clinic este completat, de la caz la caz, cu o serie de tulburari accesorii ca: tahicardie, sialoree, hipotermie, crampe, algii difuze, neliniste, tremuraturi fine etc. Pe baza simptomatologiei, V. Grigorescu, Mihailescu au descris forme digestive de K (severe, medii, usoare) si forme cu manifestari predominant psihice: anxietate, dislalie, oscilatii timice, insilitate, hiperestezie etc-. K. are in general o evolutie si un prognostic bun. Profilaxia K. consta intr-o prealabila pregatire si antrenament a persoanelor susceptibile (psihoterapie indiduala, de grup, tranchilizante minore). Tratamentul se bazeaza pe utilizarea psihotropelor, de obicei fenotiazine (clordelazin, tioridazin, propericiazin) si a produselor anticoli-nergice (Bergonal, Fobenal, Lizadon) la care se adauga regim si o psihoterapie centrata pe relaxare, deconectare.