Cadru larg de cuprindere a tuturor entitatilor nozografice care se caracterizeaza printr-o complexitate mare de simptome, intre care pierderea capacitatii de autoapreciere a propriei suferinte este unul din elementele esentiale, la care se adauga
tulburari cognitive, conative si de constiinta. Personalitatea este intotdeauna alterata si apare drept consecinta a unor comportamente inadecte, care sint aspecte derite din suferinta psihica, si lipsite de o reala capacitate de discernere a evenimentelor. Termenul de P. se foloseste si in opozitie cu neuiroza. Cele mai importante P. sint: P. acute datorate intoxicatiilor profesionale sau autointoxicatiilor; P. afective, nume sub care este cunoscuta P. maniaco-depresi, denumita si P. circulara sau P. periodica; P. alcoolica, forme grave de intoxicatii acute sau cronice cu alcool; P. azotemica descrisa de Marchand ca forma clinica speciala in cadrul confuziilor post-inl'ectioase; P. bipolare, sin. cu P. maniaco-depresive; P. caren-tiale, datorate avitaminozelor (ex. pelagra); P. circulare, sin. ou P. maniaco-depresi; P. cu evolutie cronica prelungita, schizofrenie, parafrenie etc; P. deliranta acuta (H. Ey), sin. Buf eu delirant; P. de detentie, forme grave care debuteaza in cursul unei lungi perioade de condamnare, pe baza pririi senzoriale (C-urevici, Ghiliarovici); P. discordanta, sin. schizofrenie; P. endocrine, tulburari grave psihice datorate tulburarilor hormonale; P. endogene, termen sub oare sint deocamdata reunite psihoza afecti, schizofrenia si psihozele halucinator-delirante, considerindu-se ca o buna parte din factorii care le produc se datoresc insasi bolnavului, adica structurii dinamice a personalitatii sale; P. epileptice, forme onirice, halucinator-delirante etc. care apar la un epileptic; P. experimentale produse de psihodis-leptice (LSD, bulbocapnina, marihuana, peiotl, psilocibina etc.); P. exogene, care au fost determinate de factori din afara persoanei, (infectiosi, traumatici, toxici etc); P. exotice, care apar in tarile calde (Arietti); P. familiale, care apar la mai multi membri ai aceleiasi familii (ex.
delir indus); P. gravidice, produse in cursul graviditatii; P. halucinatorie acuta, descrisa de Falret, 1
899, sin. cu psihozele acute in general; P. halucina-tor cronice (Dupre, 1907, Gilbent-Ballet, 1911); P. imaginati acuta (Dupre, Logre, 1910). Episoade P. cu mare incarcatura de productii fantastice, care apar de obicei la persoane cu structuri isterice; P. indusa, sin. P. familiala; P. infectioasa, P. datorata agentilor miorobieni, virusali; P. intermitente. P. cu evolutie in episoade, alternind cu perioade libere (ex. P. periodica); P. de involutie. P. care apare in perioada climacterica, in pre-senilitate; P. isterica. P. survenita la o persoana isterica; P. Korsakov, (v. KORSAKOV, SINDROM); P. de lactatie. Episoade mai ales de tip depresiv, care apar in perioada de alaptare; P. luetica, datorata sifilisului (Sifilis cerebral, PGP); P. ma-niaco-depresive, sin. P. afective, P. periodica; P. de maternitate. Totalitatea tulburarilor psihotice care pot apare in decursul perioadei de graviditate, nastere, alaptare; P. mixte. Forme clinice particulare, apartinind psihozei maniaco-depresive; P. monopolare, sin.
depresia periodica; P. onirice. P. caracterizate printr-o bogatie de tulburari halucinator-delirante, desfasurate pe baza tulburarilor de constiinta, similare visului; P. oni.ro-prive. P. descrise drept consecinte a impiedicarii producerii viselor (P. Marchais, Passouant); P. organice, datorate unor leziuni cerebrale de tip toxic, traumatic, scular etc; P. para-noida. P. centrata pe grupul delirant puranoid; P. pelagroasa. P. mai ales depresiv confuzi, de natura oarentiala (avitaminoza, complex B); P. polinevritica Korsakov. v. KORSAKOV, SINDROM; P. presenile. P. care debuteaza in decada 5565 ani (v. PRESENILE); P. puerperale. P. cu aparitie in perioada
nasterii sau in zilele imediat urmatoare (v. PUERPERALE); P. reactive. P. determinate de o stare de sfaress psihic; P. revendicati. Forma deosebita de P. pasionala (Marcjais); P. senile. P. care apar dupa 65 de ani; P. traumatica, determinata de tr.or.or.; P. sculara, produsa de factori sculari (HTA, ASC etc).
