Uzul si abuzul de tutun a alertat medicii cu atit mai mult cu cit Flechter si Horn (1970) au constatat o crestere ingrijoratoare a numarului de fumatori. Tutunul contine o serie de substante, intre care un numar mare de alcaloizi din seria nicotina, miosmina, anabazin, precum si hidrocarburi poli-ciclice, intre oare mai cancerigene sint benzpirenul si diben-zantracenul. Studiul clinic arata, dupa M. Kornitzer (1974), ca o tigara contine 34 mg de nicotina, din care 2,53 mg sint absorbite de plamini. Nicotina produce o crestere a debitului cardiac, insotit de modificari ale undei T; in acelasi timp reduce timpul de coagulare si creste adezivitatea plachetara. Prin caracteristicile sale T. este considerat o adevarata toxicomanie. Cercetarile pe gemeni au aratat ca si in T. apare o adevarata stare de dependenta asemanatoare in multe privinte cu cea data de alcoolism sau barbiturice. Motivatia adusa de fumatori este dirsa, deseori afirmindu-se ca tigara produce calmare, relaxare. Tomkins a diferentiat mai multe prototipuri de fumatori: a), fumatorul obisnuit (fumeaza fara intrerupere si deseori automat); b). fumatorul care cauta placere si gaseste in fumat o relaxare, un stimul sau se complace in intregul ritual legat de practica fumatului; c). fumatorul care-si "ineaca" in fum amarul, framintarile, considerindu-l un sedativ si d). fumatorul toxicoman si dependent, cu o preocupare dominanta legata de fumat. Dupa cercetarile OMS se considera ca T. are un rol important in aparitia si dezvoltarea urmatoarelor boli: bronsite cronice, cardiopatie ischemica, cancerul pulmonar, emfize-mul pulmonar, precum si in cadrul general al bolilor cardiovasculare si digesti (mai ales ulcerul gastric). De asemenea T. are influenta asupra dezvoltarii foetusului, desi inca este necunoscut mecanismul sub care actioneaza. Tratamentul T. se face printr-o cura de dezintoxicare, la oare succesul este asigurat prin participarea cu convingere a fumatorului. Azi se preconizeaza o larga campanie de prenire si de lupta contra fumatului. in aceasta directie, OMS a propus un amplu program profilactic, ale carui principale obiecti sint: determinarea tinerilor de a nu incepe sa fumeze, reducerea cit mai grabnica a numarului existent de fumatori, fabricarea de tigari inofensi, limitarea sau chiar interzicerea reclamelor pentru fumat. in plus, s-au propus restrictii la fumat in unele localuri publice, in cadrul serviciilor sanitare, majorarea taxelor, artisment pe pachete de tigari etc. Personalul sanitar are un rol mare in prenirea si combaterea T.