Se intelege prin adenoidita acea infla-matie cu hipertrofia tesutului limfatic, reprezentat de catre tesutul adenoidian din portiunea superioara a cavumului faringian, in cadrul caruia este cuprinsa si amigdala faringiana, denumita amigdala lui Luschka.

Adenoiditele pot fi acute, subaculc si cronice.

Adenoidita acuta recunoaste un proces inflamator acut, care se datoreaza obisnuit factorilor infectiosi concomitenti cu ai rino-faringitei, sau secundar unor complicatii imediate ale acesteia, putind fi si urmarea unor boli infecto-contagioase cum este cel mai adeseori rujeola.

Adenoidita subacuta apare de cele mai mujte ori dupa infectii repetate rinol'aringiene si adenoidiene, inibracind un caracter evolutiv trena nt.
Adenoidita cronica este determinata de infectiile cronice si episodice, repetate, rino-faiingiene, care insotesc hipertrofia si infla-matia constanta a tesutului limfatic adenoidian.

Factorii determinanti pol fi si infectiile virale, urinate intotdeauna de infectiile bacteriene.
Ca factori favorizanti ai adenoiditelor sint considerati climatul umed si rece, alaturi de infectiile repetate de cai respiratorii, un rol important detinindu-l factorul constitutional. Din anamneza copiilor eu adenoidita se desprinde frecventa crescuta a acestei patologii intilnita in rindul acelorasi membri din familie pe linie ascendenta sau colaterala.
Adenoidita acuta. Cel mai frecvent se intilnesle in perioada de sugar si copil mic, debutul ei fiind concomitent sau imediat dupa o rinofaringita acuta.

In Formele cu debut concomitent al rino-faringilei. tabloul clinic al acesteia este intregit cu manifestarile proprii adenoiditei, in cadrul careia obstructia nazala este mai evidenta, tnsotindu-se in zilele urmatoare de. o secretie mai abundenta mucopurulenta narinara. secretie ce se, scurge si din cavum pe perdele posterior.
Caracteristic adenoiditei ii mai sini eia-uoza perioronazala si micropoliadcnopalia lalcroecrvicala. De asemenea, dupa depasirea primelor zile, dominale de manifestarile rinofaringilci. adeseori febra poale imbraca un caracter particular, devenind Irenanta. dar mai ales de lip invers, cu crosete mai mari dimineata.
Aparitia ei in cursul sau imediat, dupa o rinofaringila se. semnaleaza prin reascen-siunea brusca a febrei, accentuarea obstructiei nazale, prezenta secretiilor purulente aniinlile, precum si a celorlalte, semne descrise.
Ca urinare a secretiilor abundente ce se scurg din cavum, apare constant o tuse producti, mai intensa la eforturi, in cursul noptii si mai ales spre dimineata.
Starea generala a copilului este mai mult sau mai putin modificata. El poate, fi agil al. anorexie si sa prezinte unele rsaturi in continutul carora se pot recunoaste secretiile inghitite.
Adenoidita acuta se complica foarte frecvent cu otita, otitele catarale si cele supurate repetate fiind semnele indirecte ale inflama-tiei adenoidiene.
Infectiile cailor descendente respiratorii ca si elmoidita sugarului sau sinuzila copilului mai mare pot sa apara drept complicatii ale adenoiditei acute.
Alte complicatii posibile, dar mai rare, sint abcesul retrofaringiau si adenofleg-moanele latero-cervicale.
Adenoidita subacuta. Este de. fapt adenoidita a carei evolutie se prelungeste, treneaza, sau se repeta la interle de timp relativ scurte.
loul clinic este marcat de prezenta unei febre oscilante sau a unor stari subfebrile, cu exacerbari matinale.
Obstructia nazala fiind mai intensa prin abundenta secretiei mucopurulente si inflamatia tesutului limfatic adenoidian, face dificila respiratia cif si alimentatia copilului.
Tusea devine adeseori chinuitoare in cursul noptii si mai ales spre dimineata.
Starea generala a copilului poale fi modificata, curba greutatii sugarului fiind influentata in mod defavorabil.
Tegumentele sini adeseori palide. Copilul esle anorexie si agitat. I.a sugar se. poale asocia frecvent boala diareica, iar rsaturile lui pol avea un continut bogat in secretii mucopurulente provenite din rino-l'a riuge.
Nu rareori, in cursul adenoiditei subacule pot fi intilnite unele modificari ale. urinii. consemnate prin prezenta moderata a albu-minuriei si a unei leucocilurii.

Adenoidita cronica. Cunoscuta si sub

denumirea de vegetatii adenoidiene, se intil-neste mai frecvent la copilul mai mare, ca urinare, a inflamatiei si hipertrofiei concomitente si cu caracter cronic a tesutului limfatic, adenoidian. Apare dupa pusce acute, repetate sau ca o forma de evolutie a unei adenoidile subacute, pe fondul constitutional al unui teren cu diateza limfatica.
loul clinic al adenoiditei cronice este riat. Uneori sindromul obstructiv nazal poate fi foarte accentuat, insotindu-se de un tiraj substernal foarte intens, care. pre-lungindu-se sa angajeze o infundarc a toracelui la acest nivel.
Obstructia nazala determina intotdeauna dificultati importante ale respiratiei, insotite de un anumit grad de hipoxie, chiar daca din punct de vedere clinic ele nu sint intotdeauna evidente. In astfel de situatii dificultatile de respiratie apar numai la efort, copin obosind repede.
Copin cu vegetatii adenoidiene au senzatia permanenta a uscaciunii gurii si farin-gelui lor.
Nu rareori adenoidita cronica se insoteste si de tulburari ale vorbirii. Vocea acestor copii este nazonala, ei obosind usor si in timpul vorbirii. Acesti copii mai pot prezenta si un anumit grad de hipoacuzie, cu repercusiuni Importante asupra procesului de intamint. in general ei sint anorexici, mai irascibili si mai putin atenti, prezentind totodata si un anumit grad de hipotrofie.

Adeseori ei mai pot prezenta unele modificari importante ale fetei lor, care imbraca aspectul specific de facies adenoidian.
Semnele infectioase directe adeseori lipsesc sau sint foarte discrete.
Este prezenta intotdeauna o micropolia-denopatie latero-cervicala. La copilul mai mare adenoidita cronica este insotita de regula de hipertrofia si inflamatia amigdalelor, recunoscuta clinic prin inrosirea particulara a stilpilor anteriori ai istmului faringian.
Secretiile abundente mucopurulente din portiunea rinofaringiana, alaturi de ade-nopatia latero-cervicala cu caracter discret dar de durata, in afara altor semne, sint semnificative pentru diagnosticul acestor procese inflamatorii cronice, dupa cum la sugar prezenta unei cianoze perioronazalc poate avea aceeasi loare diagnostica, examenul de specialitate prin rinoscopie posteri-oara sau tuseu de cavum atcstind prezenta acestor vegetatii.
Copin cu vegetatii adenoidiene fac frecvente si repetate rinite mucopurulente cu evolutie in pusec, precum si infectii de cai respiratorii descendente.
Ca o complicatie frecventa se inregistreaza otita. Otitele au un caracter de repetitie, iar cele supurate, o evolutie trenanla, fiind intretinute de catre infectia cronica adenoidiana.
Sinuzilele cronice sau in pusee ale copilului mai mare sint consecinta de cele mai multe ori a vegetatiilor adenoidiene.
Tratamentul adenoiditei acute si subacute este medical. El se adreseaza unor masuri igieno-dietetice si unui tratament simptomatic asemanator cu cel din cursul tratamentului rinofaringilei acute, carora de regula li se alatura tratamentul antiinfectios.
Penicilina G, in doze obisnuite, administrata cel putin 10 zile, este obligatorie, daca se presupune drept cauza infectia strep-tococica. Mai poate fi folosita si ampicilina in aceleasi doze uzuale si pe o durata de asemenea de cel putin 7 zile, administrata de preferat intramuscular.
Administrarea antibioticelor mai de durata este legata si de riscul complicatiilor posibile, recomandindu-se totodata efectuarea si a examenelor de specialitate, pentru a fi depistata la timp eventualitatea unei otite.
Adenectomia, efectuata copiilor peste 3 luni, este indicata numai in formele subacute sau cronice insotite de complicatii otice repetate. Practicarea ci se recomanda dupa un interl de cite saptamini de la stingerea episodului acut.