CERAMICA DENTARA
GENERALITATI
INDICATII
COMPOZITIE CHIMICA
PREZENTARE
PROPRIETATI
ASPECTE TEHNOLOGICE
Introducerea ceramicii in stomatologie se datoreaza in primul rand calitatilor estetice deosebite precum si faptului ca este un material inert, foarte bine tolerat de tesuturi.
Marile avantaje ale acestui material sunt: cromatica ideala (apropiata de cea a dintilor naturali, stabilitate coloristica, transluciditate), biocompatibilitatea, conductivitatea termica redusa, inertia chimica, rezistenta mecanica la rupere si incovoiere, densitatea de suprafata si luciul.
dezavantajele ceramicii sunt: rezistenta scazuta la tractiune, prelucrarea si ajustarea dupa finalizarea suprafetelor sunt imposibile, prezenta unor fisuri interne si externe conduc la fractura, pretul de cost este ridicat.
La ora actuala masele ceramice pot fi utilizate in stomatologie in urmatoarele situatii:
a. incrustatii
b. coroane jacket
punti integral ceramice
pentru placarea unor suprafete metalice (tehnica metalo ceramica)
a. coroane mixte
b. punti mixte
realizarea imtelor ceramice
dispozitive corono radiculare ceramice
dinti artificiali
fatete ceramice prefabricate
In functie de tehnologia confectionarii unor piese protetice avem:
arderea pe folie de platina
tehnica metalo ceramica
fabricarea industriala de dinti sau fatete
sisteme speciale integral ceramice
Din punct de vedere chimic, ceramica este un silicat complex. Materiile prime de baza care intra in compozitia sa sunt: feldspatul, cuartul si caolinul. Pe langa acestea mai sunt prezenti: alumina, fondanti, pigmenti, lianti organici, oxizi de bor, calciu, potasiu, sodiu
Toate masele ceramice, de la cel mai fin portelan de china, pana la portelanul dentar, sunt constituite din aceleasi elemente; principala diferenta fiind proportia dintre ingredientele principale si procedurile de ardere.
Feldspatul este un produs de origine minerala care dupa ardere devine sticlos si isi pastreaza forma.
Cuartul determina transluciditatea materialului, ramane nemodificat la temperatura normala de ardere a portelanului, ceea ce contribuie la stabilitatea masei in timpul incalzirii.
Caolinul este un material argilos care da portelanului opacitatea si impreuna cu apa formeaza o pasta care se poate modela. La sisteme ceramice moderne, continutul de caolin este extrem de redus, putand chiar sa lipseasca.
Alumina (trioxidul de aluminiu) este o substanta dura si rezistenta. Ceramica ce contine mai mult de 75% alumina, face parte din categoria maselor ceramice aluminoase.
Fondantii sunt compusi alcalini si alcalino pamantosi cu rol in scaderea temperaturii de ardere.
Pigmentii sunt coloranti anorganici reprezentati de oxizi metalici:
oxid de crom verde oxid de mangan violet oxid de staniu alb
oxid de nichel gri oxid de fier rosu oxid de cobalt albastru
oxid de argint oranj oxid de titan galben
Toti acestia sunt pigmenti interni care intra in compozitia pulberii de portelan si nu trebuie confundati cu pigmentii externi.
Liantii organici sunt: amidonul, glucoza sau zaharoza, dextrina si au un rol in marirea capacitatii de omogenizare a masei ceramice.
Oxizii de bor, calciu, potasiu, sodiu intervin in scaderea temperaturii de inmuiere a sticlei.
Compozitia maselor ceramice pentru coroane jacket
Fata de masele ceramice traditionale prezentate mai sus, s-au mai adaugat combinatii alcaline si alcalino pamantoase care scad temperatura de ardere sub 1100C. Pentru cresterea rezistentei si a elasticitatii dupa ardere s-au introdus cristale de trioxid de aluminiu (alumina).
Compozitia maselor ceramice pentru racire
Cea mai mare problema a fost gasirea unor posibilitati de coborare a temperaturii de sinterizare sub intervalul de topire al aliajelor. Aceasta scadere s-a realizat prin adaosul unor produsi alcalini (fondanti) si cresterea procentului de feldspat (60 80% in timp ce caolinul reprezinta 0 5%). De asemenea prin adaugarea de oxid de potasiu s-a realizat o crestere pronuntata a coeficientului de dilatare termica (care trebuie sa se apropie de cel al aliajului).
Masele pentru grund, dentina si smalt au compozitii asemanatoare; exceptie fac glazurile care sunt sticle semifluide intarite cu oxizi organici si au o temperatura de sinterizare mai joasa. Ele sunt folosite pentru a da ceramicii o suprafata neteda, lucioasa.
Sistemele ceramice noi
Masele ceramice indicate pentru tehnica stratificarii au o compozitie asemanatoare cu cele utilizate in tehnica metalo ceramica, deosebirea constand in cresterea proportiei de leucit (care provine din feldspat).
Masele ceramice pentru turnare (Dicor firma DeTrey) sunt de fapt mase sticloase topite si turnate, care sunt supuse apoi unui tratament termic de ceramizare. Formula chimica este K2MgSi8O20F4.
Lingourile din ceramica pot fi realizate din ceramica feldspatica, aluminoasa (Cerec system).
Sistemul In Ceram elaborat de firma Vita, se caracterizeaza prin prezenta in structura sa a unei matrici sticloase. Contine αAl2O3 care va fi infltrat cu sticla de Bor Lanthan.
Sistemul Empress al firmei Ivoclar, utilizeaza o ceramica sticloasa cu leucit distribuit omogen.
Ceramica clasica se prezinta sub forma de pulbere si lichid. Cele doua componente vor fi amestecate pana se obtine o pasta care se aplica strat cu strat. Acest mod de prezentare este propriu pentru majoritatea maselor ceramice, dar fiecare mai prezinta in plus unele particularitati.
Masele ceramice moderne pentru coroane jacket prezinta: puberi pentru miez, pentru cervical, pentru dentina, smalt la care se adauga glazura si mase pentru colorare. De asemenea sunt prezente lichidul pentru modelaj si folii de platina.
Masele ceramice pentru placare prezinta pulberi pentru opaquer, dentina, smalt, colet etc. si lichidul.
Sistemul Dicor cuprinde lingouri ceramice pentru dentina si smalt, pulberi si lichide pentru colorare.
Sistemul In Ceram contine doua seturi separate de mase ceramice: unul pentru realizarea scheletului ceramic (cu pulbere sticloasa de alumina impreuna cu lichidele aferente) si al doilea pentru constructia finala (cu masa pentru dentina opaca, dentina, smalt, mase translucide si de corectura, impreuna cu lichidul de modelaj).
Proprietati
Proprietati fizice
Principalele proprietati fizice sunt duritatea, porozitatea, proprietatile termice si optice.
Duritatea este intotdeauna mai mare decat a smaltului si decat a aliajelor nichel crom.
Porozitatea. Dupa arderea maselor ceramice apar incluziuni de aer. Acestea scad rezistenta mecanica si reduc transluciditatea. Numarul si dimensiunea porilor depind de:
tipul de ardere (arderea in vid elimina porii)
racirea sub presiune (reduce dimensiunea porilor)
Coeficientul de dilatare termica este diferit de la o varietate la alta de ceramica si in cadrul aceleasi varietati, intre masele pentru dentina, smalt si colet. Este necesara sincronizarea coeficientilor de dilatare pentru evitarea unor tensiuni interne care ar conduce la fisuri si fracturi. Ceramica de placare trebuie sa aiba un coeficient apropiat de cel al aliajului pentru schelet.
Conductivitatea termica este scazuta deci, tesuturile dentare pe care le acopera sunt protejate termic.
Contractia termica se caracterizeaza prin micsorarea volumului piesei ceramice in timpul arderii. Reziduurile de apa sunt eliminate impreuna cu impuritatile prezente. Volumul global al contractiei ajunge la 30 40%. El depinde de:
gradul de condensare al masei ceramice (o condensare mai mare implica o contractie mai mica)
de temperatura
o dupa prima ardere ceramica devine rigida, foarte poroasa si sufera o contractie redusa
o dupa a doua ardere masa ceramica este mai densa si puternic contractata
o dupa a treia ardere corespunde unui corp solid foarte neted, cu aspect de coaja de ou contractia a atins valoarea maxima
Transluciditatea maselor ceramice arse in vid, este apropiata de cea a smaltului.
Cromatica. Masele ceramice au o gama de culori care prezinta o stabilitate absoluta datorita introducerii in pulbere a colorantilor anorganici. Nuanta si saturatia culorii pot varia in functie de temperatura de sinterizare. Culoarea aleasa de practician cu ajutorul cheii de culori este satisfacuta de o gama cromatica variabila.
Datorita absorbtiei si reflexiei selective a luminii, apar o gama larga de nuante care permit practic colorarea nelimitata si capacitatea diferentierii cromatice a diferitelor zone de pe suprafata coronara. Culoarea depinde si de natura obiectelor existente in jur (dinti naturali, coroane, restaurari metalice, compozite) si de incidenta luminii. Culoarea obtinuta trebuie sa se apropie cat mai mult de culoarea de referinta sub o iluminare data. Este important ca aceasta alegere a culorii sa se faca la o lumina naturala sau la o sursa de lumina apropiata de cea naturala.
Estetica ceramicii turnate este calitativ superioara datorita modului in care este reflectata lumina de catre cristalele plate din interiorul materialului. Acestea redau efectul de profunzime al transparentei.
Principala caracteristica negativa a acestor materiale o constituie fragilitatea. Aceasta se datoreaza faptului ca rezistenta la compresie este mult superioara rezistentei la tractiune.
Masele ceramice prezinta o rezistenta mare la rupere si incovoiere in timp de rezistenta la tractiune este foarte mica. In general. Proprietatile mecanice ale maselor ceramice sunt bune datorita structurii stratificate a constructiei protetice, existand astfel posibilitatea preluarii fortelor si dispersarii lor.
Rezistenta la compresie a masei ceramice depinde de:
tipul de masa ceramica utilizata (ceramica aluminoasa prezinta valori superioare fata de ceramica clasica)
de metoda de condensare a pastei ceramice (condensarea prin vibrare creste rezistenta)
arderile repetate scad rezistenta
racirea progresiva creste rezistenta
aplicarea unor glazuri din mase ceramice speciale determina o crestere evidenta a rezistentei
Rezistenta la incovoiere a unui material este proprietatea acestuia de a
Se opune aparitiei fracturilor la solicitari de incovoiere. Comparand acest parametru cu al altor materiale utilizate in tehnica dentara, s-a constatat ca cea mai ridicata valoare o prezinta masele ceramice aluminoase. Rezistenta la incovoiere depinde de tehnica de condensare a pastei ceramice, de temperatura de ardere (direct proportional). Masele ceramice au o rezistenta cuprinsa intre 50 si 900Mpa. In cazul sistemelor integral ceramice s-a constatat ca rezistenta la incovoiere pentru miezul structurii ceramice este diferita de la un produs la altul; cele mai mari valori au fost gasite la sistemul In Ceram.
Rezistenta fractura la a unui material este proprietatea acestuia de a se opune fracturilor deja existente in masa sa. Pentru ceramica fara infrastructura metalica este foarte important sa aiba cat mai putine microfisuri in interior, sa contina cristale dispuse omogen cu rolul de a impiedica proarea fracturilor (ceramica sticloasa, ceramica aluminoasa).
Rezistenta legaturii metalo ceramice este mare. Este influentata de tipul de aliaj ales (mai mare in cazul aliajelor nobile).
Proprietati chimice
Masele ceramice sunt materiale inerte, nefiind atacate de acizii obisnuiti si nici de alti agenti chimici cu exceptia acidului fluorhidric.
Proprietati biologice
Masele ceramice nu sunt atacate de saliva, sunt foarte bine tolerate de parodontiul marginal, precum si de tesuturile dentare.
Esential este faptul ca ceramica glazurata nu retine placa bacteriana gratie excelentei conuratii de suprafata. Ceramica este un izolator termic pentru dentina si pulpa, impiedicand transmiterea variatiilor termice din cavitatea bucala.
Duritatea mare a maselor ceramice, asociata cu fraglitatea cer o mare precizie in stabilirea sau restabilirea rapoartelor ocluzale, altfel apar dezechilibre ocluzale, bruxismul, durerile si cracmentele ATM, disfunctiile musculare sau fracturi ale materialului. Fenomenului de uzura al antagonistilor naturali este mai crescut in cazul maselor ceramice ativ cu alte materiale stomatologice (aliaje, mase plastice etc.).
Sisteme realizate prin depuneri de straturi succesive:
pe folii din aliaje nobile (aur, platina) care se muleaza pe bont, peste care se va depune si sinteriza masa ceramica
pe modele (bonturi) din masa refractara pe care masa ceramica se depune direct si se sinterizeaza
Sistemul Optec HSP indica duplicarea modelului de lucru astfel incat se obtine un model din masa refractara rezistenta la temperaturi foarte inalte.
Masa ceramica (sinterizata fara nucleu) se arde in straturi succesive pe model
Indicatiile se refera la inlay-uri, onlay-uri si fatete.
1. Confectionarea coroanelor jacket clasice:
Masa de pulbere ceramica pentru miez este amestecata cu lichidul.
Pasta obtinuta se depune cu pensula, in straturi, pe suprafata matricei din folie de platina (care, in
prealabil a fost arsa la 1200C, 10 minute, in vid).
Se condenseaza pasta pentru grund.
Se usuca la gura cuptorului si se arde in vid la 900C, timp de 5 minute.
Se prepara si se depune masa pentru dentina (astfel incat se supradimensioneaza cu 25 30%)
Se usuca la gura cuptorului si se arde 4 minute la 900C in vid si se lasa sa se raceasca lent.
Se creeaza spatiu si se depun masele de corectura (cervical, pete, fisuri) si masa de smalt.
Se ard 3- 4 minute in vid la 950C.
Se depune masa de glazura.
Se usuca, apoi se arde 2 minute la 700C la presiune atmosferica normala (majoritatea maselor
ceramice pentru jacket sunt autoglazurante si nu mai este nevoie de aplicarea stratului de glant ci doar de aceasta ardere suplimentara)
2. Confectionarea maselor ceramice pe model refractar:
Se realizeaza un model duplicat dintr-un material refractar specific.
Modelul este tratat termic astfel incat sa fie rezistent la temperatura de ardere a ceramicii.
Pisa protetica este modelata si sinterizata direct pe model iar in final este separata de acesta prin sablare cu αAl2O3.
Principalele indicatii sunt reconstituirile de tipul fatetelor, inlay-urilor, onlay-urilor sau coroanelor de invelis pentru zona frontala.
Sisteme concepute pentru tehnici de turnare:
sistemul Cerapearl
Se toarna modelul din gips extradur iar bonturile se acopera cu un lac distatator pana la 1 mm
de limitele preparatiei
Macheta se modeleaza din ceara si i se ataseaza tije de 2,5 mm grosime si 35 mm lungime.
Pentru realizarea tiparului se foloseste o masa speciala pe baza de fosfati.
Dupa priza masei de ambalat conformatorul se introduce intr-un cuptor in vederea incalzirii si
preincalzirii.
Se transfera tiparul intr-un aparat de turnat, special si 10
8 grame de sticla Cearapearl sunt
topite in vid si turnate an tipar.
Urmeaza un tratament termic in urma caruia iau nastere microcristale de apatita in masa
amorfa a sticlei turnate (ceramizare). Piesa turnata este transformata intr-o structura densa, rezistenta, mai dura si mai stabila chimic iar indicele de refractie dobandeste o valoare mai apropiata de cea a smaltului.
Piesa se lasa sa se raceasca la temperatura camerei si este dezambalata prin sablare cu
particule de alumina.
Se aplica colorantii externi special conceputi si se usuca la gura cuptorului apoi este introdusa
la 500C in vederea sinterizarii colorantului.
Temperatura creste pana la 790C.
Indicatiile se refera la inlay-uri, onlay-uri si coroane de invelis.
sistemul Dicor
Preparatia pentru o coroana trebuie sa prezinte un spatiu uniform de 1 mm pentru ceramica,
un prag circular si unghiurile externe si interne rotunjite.
Modelul se realizeaza prin galvanoplastie sau din rasini epoxidice.
Pe bonturi se aplica doua straturi de lac distantator cu exceptia unei zone de 1 mm situata la
limita preparatiei.
Macheta modelata din ceara trebuie sa reproduca toate detaliile anatomice necesare.
Se monteaza tije prefabricate cu un diametru de 2,5 3 mm.
Dupa ambalare conformatorul este plasat intr-un cuptor si adus la temperatura de 900
950C.
Lingourile de sticla se depun intr-un creuzet din oxid de zirconiu apoi sunt topite la 1300C si
mentinute la aceasta temperatura timp de 6 minute.
Turnarea se realizeaza prin centrifugare.
Transformarea sticlei amorfe intr-o structura cristalina se face prin incalzirea coroanei
acoperita cu masa de ambalat la 1075C timp de 6 minute intr-un cuptor special.
Dupa racirea lenta a restaurarii se indeparteaza masa de ambalat prin sablare cu alumina.
Dupa ceramizare se prelucreaza zonele corespunzatoare tijelor cu freze diamantate si se
verifica adaptarea pe model.
Urmeaza aplicarea straturilor de suprafata: fiecare strat este sinterizat la 940C.
Indicatiile cuprind coroane jacket pentru zona frontala si laterala, inlay-uri si onlay-uri.
Realizarea piesei protetice prin strunjire (frezare):
Sistemul Cerec (ceramic reconstruction) prezinta mai multe componente: un sistem de
amprentare optica tridimensionala (camera intraorala) conectat la un procesor de imagine video care permite prelucrarea datelor si un sistem de frezare.
Datorita amprentei optice, medicul poate controla acuratetea prepararii si geometria sa si poate
trasa consecutiv limitele viitoarei restaurari.
Camera este plasata deasupra preparatiei acoperite cu o pulbere speciala care evita reflexia
luminii (aceasta pulbere este inerta chimic si se poate indeparta usor dupa amprentare).
Frezarea piesei protetice se realizeaza in 3 7 minute, pornind de la un bloc de ceramica cu
dimensiuni standard (blocul prezinta o structura omogena si lipsita de omogenitati.
Sistemul Cerec permite realizarea de inlay-uri, fatete si coroane.
Exista si un sistem Celay care permite realizarea unei punti prin copiere si frezare: initial se
obtine un schelet dintr-un bloc de alumina infiltrat cu o sticla, acesta este frezat prin copierea unei machete modelate din rasina, apoi se depun straturi succesive de ceramica iar individualizarea estetica se face in mod conventional cu o ceramica care are un coeficient de dilatare apropiat.
Realizarea unei piese protetice prin infiltrare si sinterizare:
Sistemul In Ceram consta in depunerea unei suspensii de alumina pe un model duplicat din ghips
special cu o porozitate crescuta.
Absorbtia lichidului din barbotina (suspensia de alumina) prin capilarele gipsului provoaca
aglomerarea particulelor de alumina.
Suspensia se depune in exces dupa care se reduce cu un bisturiu pana la forma dorita. Grosimea
pe care trebuie sa o prezinte acest nucleu este de 0,5 mm pe fetele axiale si 0,7 mm pe fata ocluzala.
Consecutiv primei sinterizari (1120C timp de 2 ore) apare o retea poroasa in ochiurile careia se
va infiltra faza sticloasa. Contractia aluminei este neglijabila fata de cea a modelului care poate fi usor indepartat.
Dupa o serie de retusuri nucleul de alumina se depun pe o folie de platina sau aur pe care se afla
un strat de aluminosilicat de lantan. Depunerea se face astfel incat suspensia sa nu patrunda in interiorul capelor.
Tot ansamblul se introduce in cuptor si se sinterizeaza la 1100C timp de 4 ore. Sticla se
infiltreaza prin capilaritate si dupa ardere rezulta o structura foarte compacta.
Excesul de sticla se indeparteaza cu freze diamantate iar nucleul se sableaza cu particule de oxid
de aluminiu.
In final se obtine un nucleu compact cu proprietati mecanice superioare pe care se depun straturi
succesive de ceramica aluminoasa care se ard la 960C timp de 10 minute.
Sistemul se preteaza la realizarea de incrustatii, coroane si punti.
Realizarea piesei protetice prin injectare (presare):
la temperatura joasa (sistemul Cerestore) datorita parametrilor mecanici redusi a fost retras de pe
piata.
la temperatura ridicata (IPS Empress)
Preparatia dintelui trebuie sa asigure o grosime de 1 mm pentru portelanul de la nivelul
coletului, 2 mm pentru marginea incizala si cuspizii de sprijin, pentru incrustatii grosimea portiunii ocluzale trebuie sa fie 1,5 mm iar pentru fatete 0,6 mm cervical si 0,8 1 mm incizal.
Cu ajutorul unei chei de culori speciale se determina nuanta dintelui preparat si se alege
lingoul cu nuanta potrivita si culoarea pentru modelul pe care se va realiza individualizarea restaurarii dupa obtinerea nucleului ceramic. Materialul pentru acest model este fotopolimerizabil fiind livrat sub forma de pasta in seringi.
Machete nucleului de ceramica se realizeaza din ceara. Impreuna cu tijele de injectare se
ataseaza la un dispozitiv cilindric de centrare, parte componenta a sistemului de ambalare. Acest dispozitiv prezinta aceleasi dimensiuni ca si cele ale lingoului de ceramica si ale tijei de turnare.
Intr-o macheta nu se ambaleaza mai mult de trei machete pentru dintii frontali si doua
pentru laterali.
Se ambaleaza machetele si tijele intr-o masa speciala si dupa priza se introduce intr-un
cuptor de preincalzire, crescandu-se temperatura cu aproximativ 3 - 6C pana la 850C. Se mentine tiparul la aceasta temperatura timp de 90 de minute in vederea eliminarii cerii si preincalzirii.
Se aleg lingourile de ceramica feldspatica si se introduc in cilindrul de injectare.
In tipar, intre lingou si pistonul de injectare se interpune o tija de Al2O3 si se introduce
ansamblul in cuptorul de injectare.
Temperatura este crescuta cu 60C pe minut pana la 1100C unde se mentine 20 de
minute.
Se realizeaza LENT injectarea la o presiune de 4 bar; pistonul de injectare inainteaza cu
aproximativ 0,3 mm pe minut.
Dupa dezambalarea nucleului ceramic prin sablare cu Al2O3 si sectionarea tijei de
injectare.
Infrastructura se pregateste pentru arderea straturilor de ceramica Empress pentru placare.
Aceasta se face in doua moduri: prin colorare (pictare) si prin depunerea de straturi succesive.
Straturile de ceramica pentru individualizare se depun prin pensulare pe nucleul ceramic
asezat pe modelul special (din rasini fotopolimerizabile) atasat la o tija prevazuta cu striuri. Striurile permit ca prin vibrare sa se obtina compactarea particulelor din suspensia ceramica depusa pe nucleu.
Realizarea piesei protetice prin sonoeroziune:
Se modeleaza macheta din ceara sau rasina.
Se realizeaza un tipar din masa refractara care va constitui sonotrodul (electrodul ultrasonic).
Ansamblul este fixat pe un aparat si alineat cu sursa de energie si blocul de ceramica.
Se introduce in incinta un material abraziv.
Energia ultrasunetelor este transmisa particulelor abrazive care se gasesc intre sursa de
ultrasunete si blocul ceramic.
Forta de actiune depinde de distanta dintre sonotrod si blocul ceramic.
Vibratia particulelor duce la abrazia controlata a blocului ceramic astfel incat se ajunge la forma
dorita.
Indicatiile se refera la inlay-uri, coroane si punti integral ceramice pentru zona frontala si laterala.
Tehnica metalo ceramica:
Se realizeaza pe model macheta scheletului metalic.
Se ambaleaza si se obtine tiparul.
Se topeste si se toarna metalul.
Se dezambaleaza si se prelucreaza scheletul metalic.
Scheletul metalic este oxidat.
Se depune masa de opaquer care se usuca la gura cuptorului timp de 2 minute si se arde in vid la
960C timp de 6 minute.
In final stratul de opaquer va avea o grosime uniforma de 0,2 mm.
Se aplica masa pentru dentina, se modeleaza conturul, se creeaza spatiul pentru smalt.
Se aplica smaltul (piesa protetica va fi modelata in exces), se usuca 5 minute, se arde la 980C
timp de 7 minute, in vid.
Dupa retusuri se aplica glazura, intr-un strat subtire si uniform.
Se arde 3 minute la 960C, la presiune atmosferica.
Se lustruieste componenta metalica.
MENTINEREA SI STABILIREA FORTELOR PROTEZELOR TOTALE AcTiunile fortelor Proteza totala are cerinte de ord [...] |
COROANE PARTIALE, INLAY, ONLAY acopera numai o parte a coroanei clinice; &nbs [...] |
TEHNICI DE PERIAJ 1.Metoda Bass: Este eficienta pt indepartarea placii bacteriene, atat la marginea gingivala libera cat si din santul gi [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
