Regula lui pound: realizarea ocluziei in regiunea laterala

REGULA LUI POUND:

- fata orala a dintilor laterali mandibulari nu trebuie sa depaseasca linia trasata de la fata meziala a caninului la fata interna (linguala) a tuberculului piriform (regula lui Pound) (. 7.20). Si aceste ultime doua reguli vin in sprijinul asigurarii 111d35b stabilitatii protezei mandibulare prin evitarea transmiterii fortelor in afara zonei de sprijin a campului protetic.

- fiecare dinte articuleaza cu doi antagonisti (sa se poata realiza cheia lui Angle) formand unitati de masticatie. Exceptie fac incisivul central inferior si ultimul molar superior care articuleaza cu un singur antagonist.

- trebuie sa se realizeze curburile ului de ocluzie;

- curbura sagitala (Spee) va fi realizata paralela cu curbura creastei edentate mandibulara.

- nu se monteaza dinti pe tuberozitate si nici pe tuberculii piriformi.

Realizarea ocluziei in regiunea laterala

- se face ocluzie neutrala = clasa I Angle (citim anul III)

- factorul esential al stabilitatii protezelor il constituie coincidenta dintre intercuspidarea maxima si relatia centrica.

- intercuspidarea maxima, realizata prin asigurarea contactelor cuspid foseta, va asigura protezelor stopuri ocluzale stabile si simultane pe toti dintii laterali.

- in conditiile in care condilii sunt plasati in relatie centrica, contactul cuspid-foseta va actiona stabilizator, atat prin transmiterea verticala a fortelor, fara dezvoltarea componentelor orizontale, cat si prin aplicarea si reaplicarea protezelor mereu in aceeasi pozitie pe campul protetic, contribuind in felul acesta la cresterea mentinerii si stabilitatii protezelor si prin celelalte mijloace fizice si fiziologice.

- pornind de la aceasta corelatie fundamentala, montarea dintilor impune realizarea anumitor rapoarte statice fata de cele trei uri de orientare.

In sens sagital este bine cunoscuta cerinta conform careia fiecare dinte trebuie sa vina in raport cu doi antagonisti, realizand in felul acesta unitatile de masticatie (unitati functionale). Exceptie fac molarii doi superiori si incisivii centrali inferiori, care nu au decat un singur antagonist. Raportul in sens sagital la nivelul primilor molari va fi de clasa I Angle, respectiv raport neutral.

In sens transversal realizarea ocluziei in regiunea laterala este subordonata principiului montarii pe creasta. Se poate efectua o montare in ocluzie neutrala sau in ocluzie inversa. In mod practic, pentru alegerea tipului de montare, ne vom orienta dupa inclinatia liniei interalveolare.

In sens vertical suprafetele ocluzale ale premolarilor si molarilor vor stabili raporturi de intercuspidare maxima de tipul contact cuspid-foseta, dupa schema bine cunoscuta.

- intalnirea dintre cuspizii de sprijin cu fosetele si crestele marginale ale dintilor antagonisti se va face de-a lungul unei suprafete arcuite atat in sens sagital, cat si in sens transversal, numita de ocluzie. Pentru realizarea ului de ocluzie real caracterizat prin curbura sagitala si transversala, tehnicianul are la dispozitie ul de orientare protetica, materializat la nivelul bordurilor de ocluzie a sabloanelor.

Pentru realizarea curburii sagitale si transversale se vor respecta regulile generale de montare a dintilor, la care se adauga si reguli speciale, care se refera la pozitionarea corecta a fiecarui dinte in parte luand ca reper ul de orientare ocluzala.

In ceea ce priveste realizarea ocluziei in miscarile excentrice ale mandibulei (de propulsie si lateralitate), mentionam ca in prezent nu exista o concordanta de idei.

Exista o conceptie clasica, acceptata de marea majoritate a specialistilor, care deriva din principiile geometrice ale miscarilor mandibulei. Ea prevede ca in miscarile de propulsie si de lateralitate ale mandibulei sa se realizeze un contact multiplu sau cel putin in trei puncte intre dintii celor doua arcade, cu formarea ocluziei de balans.

- va trebui sa luam in consideratie si modul in care sunt plasate arcadele artificiale si baza protezei in raport cu musculatura de la periferia campului protetic.

Exista tehnici de amprentare a 'zonei neutre', respectiv a zonei de echilibru dintre musculatura intra si extra bucala.

Realizarea machetei in ceara

Modelul se umezeste cu apa si se aplica o jumatate din placa de ceara roz, plastifiata la flacara becului Bunsen. Placa se aseaza pe model cu partea opusa celei trecute prin flacara, adaptandu-se prin presiuni digitale efectuate in bolta si pe versantele crestelor. Ceara ce depaseste modelul se sectioneaza cu spatula. Dupa uscarea modelului ceara se lipeste in 2-3 locuri pentru a fi stabila. Pe mijlocul crestelor alveolare se lipeste o suvita de ceara roz, lata de 5 mm si de grosimea dubla placii de ceara (4 mm), Acesta este suportul pe care se vor monta dintii artificiali.

Montarea dintilor artificiali.

Dintii artificiali se prelucreaza pe suprafata mucozala astfel incat in timpul polimerizarii sa formeze un tot unitar. La montare dintilor am tinut cont de reguli de montare dupa tehnica Gysi, astfel incat pentru fiecare dinte rezulta o pozitie:

Incisivul central superior asezat cu fata meziala pe linia mediana, marginea incizala in contact cu ul de orientare ocluzala, reprezentat de placuta Pedro Saizar. Axul longitudinal al coroanei in sens vestibulo-oral este inclinat 5-8 grade cu coletul usor palatinizat. Axul longitudinal al coroanei in sens mezio-distal este inclinat spre distal cu 2 grade. Ambii incisivi centrali superiori prezinta divergente spre colet si convergenta spre incizal.;

Incisivul lateral superior pozitie asemanatoare cu cea a incisivului central, axul longitudinal inclinat in sens vestibulo-oral 6 grade si mezio-distal 2 grade;

Caninul superior este inclinat vestibulo-palatinal 2-5 grade si in sens mezio-distal 1,5 grade. Varful caninului este in contact cu ul de orientare ocluzala;

Premolarul 1 superior Axul longitudinal perpendicular pe ul de orientare ocluzala, atinge ul cu varful cuspidului vestibular. Este montat la 0,75 mm de fata distala a caninului;

Premolarul 2 superior Coletul usor spre mezial, atinge ul de orientare cu ambii cuspizi;

Molarul 1 superior Axul longitudinal inclinat in sens mezio-distal si vestibulo-oral. Contact cu ul de orientare ocluzala prin cuspidul meziopalatina.

Molarul 2 superior Fata ocluzala nu are contact cu ul de orientare ocluzala.

Montarea dintilor arcadei inferioare:

molarul 1 superior este fixat prin lipire cu fata ocluzala astfel incat cuspidul mezio-vestibular al molarului 1 inferior angreneaza intre versantul distalal cuspizilor premolarului doi si cuspidul mezio-vestibular al molarului 1

caninul usoara distalizare a coletului si inclinare linguala, marginea incizala are contact cu incisivul lateral si caninul superio, in sens mezio-distal axul este usor convergent spre linia mediana;

incisivul central inferior este perpendicular pe , axul longitudinal in sens vestibulo-oral si mezio-distal este aproape vertical. Este sub marginea incizala a incisivului central superior care il acopera cu 1,5-2 mm.

Premolarul 1 inferior este asezat cu cuspidul vestibular in nisa dintre canin si premolarul 1 superior. Se monteaza pe mijlocul crestei.

Premolarul 2 inferior este asezat cu cuspidul vestibular in nisa dintre premolarus 1 si premolarul 2 superio.

Molarul 2 inferior in contact cu primul si al doilea premolar.

Montarea dintilor in zona laterala urmareste realizarea curbelor de ocluzie in sens transversal si sagital Spee si Wilson.

Dintre alte tehnici de montare amintesc tehnica Hanau, Ackerman, Pedro Saiyar, montarea inversa, labiodonta etc.

Mai trebuie respectate la montare regula lui Pound, dintii sa fie montati pe mijlocul crestei si in afara verticalei ridicata din fundul de sac lingual, sa nu fie montati pe tuberozitate sau pe tuberculul piriform.